Pe oamenii ăștia, nu că-s ai mei, dar i-aș duce acasă dacă aș avea destul loc. Sau poate atunci nu mi-ar mai fi atît de simpatici, cine știe. Oricum, aștept sîmbetele astea, fac toți banii. Uite, azi de exemplu: la ce vreme era dimineață, ai fi zis că numai de mișcare în parc nu ai avea chef. Și totuși ne-am strîns, și totuși am alergat, și totuși am…pierdut la baschet.
La 10 fix sînt fruntașii: Nada, Raimonda, Mihai…Mai apoi, dar nu foarte întîrziați, ci doar atît cît întîrzie vedetele, apar ceilalți. Da, și Andreea. Apoi Raimonda îi chinuie cu alergarea, ba mai mult, Hădean și cu Mihai cel Mare mai trag cîteva ture suplimentare, oamenii ăștia cred că vor la maratonul de Anul Nou, altfel nu îmi explic…
Moment important, facem echipele de baschet. Am fost darnic azi, nu știu ce m-a apucat, am lăsat trei meseriași în echipa cealaltă, adică doi de Mihai, OviTebu, și ca să nu se simtă singuri, le-am adăugat o reprezentantă a sexului cu adevărat frumos, pe Nada.
Dincoace am luat o luptătoare, ca de obicei, pe Raimonda, o coșgeteră, Andreea (cel puțin cu impresia asta rămăsesem de sîmbăta trecută-mai greșește omul) și pe Hădean, pentru sare și piper. Adevărul că am ajuns să fac echipă bună cu Hădean, ne completăm, ca să zic așa: el cu fizicul impozant, eu cu restul…
Bun, și ne-au cam luat fața la început, au avut 2-0, 6-3, apoi am revenit. Am egalat la 6, am condus cu cîte un punct pînă la 9-8, apoi au avut ei 11-9. S-au cam „thiemut” de victorie, ca să zic așa, și i-am egalat. Apoi am ratat incredibil un contraatac și finalmente au înscris ei, o victorie meritată (sau cel puțin așa am hotărît să declarăm presei).
Bine, am dat mîna, nu știu ce, dar nu se poate spune că ne-a căzut bine. În schimb ne-a căzut bine invitația lui Adi Hădean, am fost la Camino. Ne-am comportat ca la oraș vreo cîteva minute, apoi cred că am vorbit un pic mai tare. Dar n-a contat, oamenii de acolo sînt foarte faini, ne-am primit cu pastă de humus, cafele, suc, apă, și o muzică fină, bine aleasă, ne-a plăcut foarte mult.
Locul are ceva special, adică naturalețe, altceva nici nu cred că ar fi de adăugat. Am bîrfit, da nu foarte tare, pentru că ne-a luat fața Andreea, cea care ne-a povestit cam trei sferturi din viața ei (restul cred că va urma săptămîna viitoare, noroc că am emisiune atunci-dar poate îmi povestesc ceilalți…)
Măi, cam asta ar fi, plus fotografiile astea care ilustrează clar starea de spirit care ne-a călăuzit în această sîmbătă care, după gustul nostru, a fost însorită și foarte frumoasă.
Hai, că prea ne împrietenim!
PS Fotografiile în care nu apare el sînt realizate de Adi Hădean, celelalte de un trecător.
Mulţumiri speciale lui Mihai Vasile, cel care le-a aranjat cu meticulozitatea lui recunoscută deja.
8 comentarii
n-am povestit nici o cincime din viata mea, dar bine, nu mai zic nimic data viitoare, va las pe voi. ma concentrez pe cosuri tura viitoare 🙂
hai, andreea, ca am glumit, ne-a placut de fapt
E adevarat ca au fost taiati zeci de arbori in jurul nenorocitului de cazinou?
Ceea ce am observat azi cind mergeam pe linia de tramvai este ca se vedea facultatea de chimie, ceea ce inainte nu era asa, deci cred ca s-au taiat arbori de pe marginea drumului ăluia. in jurul cazinoului, ieri cind am alergat, nu mi-a sărit in ochi așa ceva, dar miine o sa verific.
In schimb am gasit asta, aici
http://www.ftr.ro/foto-masacru-in-parcul-central-au-intrat-cu-drujbele-in-zeci-de-copaci-51109.php
E dezastru ce au facut astia in parcul central. cel putin la intrarea din fata Operei Maghiare au retezat copacii mai ceva ca furtuna din iulie (sau cand a fost). daca continua in ritmul asta la anul vom avea doar cioturi de copaci in parcul mare !
o sa fac documentarea impreuna cu niste colegi, sa vedem care este situatia acolo
trebuie sa-i opreasca cineva pe astia, altfel ramanem si fara partea asta care mai era verde din cluj !