Așadar, mă sună frizerul ieri seara:
-No, Ovi, gata, nu îl mai lungi povestea, că știi că io vinerea nu lucrez că plec la Ungaria la băi, așa că la nouă la dimineață te aștept pe tine, ok?
-Bine, mîine la 9.
Și ajung azi la 9, deși crăpau pietrele, practic.
Și el pauză. Numai tanti era acolo, noroc că pornise focul în teracotă. Am vorbit un pic cu tanti (scuze, e femeia de serviciu, așa îi spunem de o sută de ani, tanti). Și la nouă și un sfert apare omul.
-No, știi ce, îi zic, după ce că mă scoți din casă pe vremea asta, mai și întîrzii. Pe chestia asta ar trebui să mă tunzi pe gratis, încep eu prima glumă dintr-o serie ce avea să se dovedească mai lungă…
Slabă încercare. El, cu replica:
-No bine Ovi, tu crezi că dacă nu îl aminteam că ți l-am promis că vin azi eu aș fi ieșit azi din casă pe vremea ăsta? Așa că numa din cauza tău am venit, dacă era un altule atunci îl sunam pe colegu să îl zic că îs bolnavă. Oricum mă cam doare capul că am avut un discuție cu fiul meu, știi…Noi cam o dată pe lună îl vorbim niște chestii așa, de familie, știi? Și no, îl mai servim un păhărel de țuică cînd îl vorbim chestiile astea, mai vorbim, mai servim, mai vorbim, și tot așa, știi? Și no, cînd am uitat la ceas numa am văzut că îl arată 12 noaptea, și am zis la băiatu meu no hopa, eleg volt, că mîine îl tundem invers pe Ovi dacă mai servim…Și am culcat. Da la dimineață nu o fost chiar coșer, știi?
Să știți că de tuns m-a tuns foarte bine, totuși. Și mi-a arătat și oglinda, la spate, știți cum se face la final, cînd trebuie să zici „excelent, super, foarte fain”.
PS
Bonus, un banc de la el:
-Rashela, am o problemă nu mai pot dormi noaptea de o săptămînă încoace.
-De ce?
-Trebuie să îi dau 1.000 de dolari lui Ștrul și nu știu cum să fac, știi bine că nu avem banii…
-Lasă, îi explic eu
Și se întoarce la Ițig
-Ei, cum a fost, o întreabă Ițig.
-Bine, cum să fie, acum tu nu mai ai nici o problemă, dar Ștrul are.
(bancul l-am tradus din maghiară-română direct în română, pentru o mai ușoară lecturare a lui)