Niciodată orgoliile nu au fost mai mari, niciodată nu s-a jucat atât de dârz. A fost o sâmbătă de pomină. Şi nu pentru că a fost tensiune în teren, a fost, că se joacă la victorie, ci şi pentru că patru meciuri nu am mai jucat cred niciodată la PMOB!
Echipele au fost echilibrate: Blag (revenit pe teren după o absenţă mai lungă, cu mare poftă de sport), Zăvă, Rus Daniel, Ovi Tebu, Miclăuş şi new entryul Eugen Pănescu (achiziţie bună a PMOB domnul arhitect!) iar de partea cealaltă Arthur, Ilea, Chiper, Luci, Ovidiu şi subsemnatul.
Afară vremea de îmbia la joc, toamna superbă! A fost per general 2-1, dar meciurile au fost tensionate, de ce să ne ascundem după degete. Polemici, discuţii, dar şi coşuri faine, pase de senzaţie, combinaţii. După ce spiritele s-au calmat s-a jucat al patrulea meci, unde au câştigat Blag şi compania. Au fost mai buni! Dar ce meci a fost, ce coşuri s-au dat! A fost un baschet de zile mari!
Prietenia a învins la repriza a treia, unde spiritele s-au împăcat, că suntem oameni şi mai ales prieteni. Sigur, s-a citit presa de sâmbătă şi am comentat pe larg trista înfrângere a României cu grecii lui Mitroglou!
Personal simt lipsa la joc a fetelor, a lui Nada, Raimonda, Reka şi a altora. Sper să vină data viitoare!
Tibi Fărcaş
1 comment
Mainile sus care sunteti de acord sa ne intalnim la slujba de duminica cei care faulteaza „intentionat” 🙂 , ca sa ne imprietenim 🙂