Gata, Unirea Urziceni s-a desființat, e oficial.
Invenția asta, surogatul ăsta numit Unirea Urziceni, echipă care a promovat în 2006 pentru ca mai apoi să cîștige campionatul și să joace în Champions League, e un alt caz simptomatic pentru degringolada din fotbalul românesc.
În jurul acestei echipe au început să roiască jucători, antrenori, conducători, cu toții ademeniți de mirosul banilor. Nu a contat că echipa nu avea o identitate, că avea un patron dubios sau că nu avea, practic, spectatori. Nimic nu a contat, poate doar banii vînturați cu generozitate pînă la un moment dat.
Falimentul Unirii Urziceni este, în parte, și falimentul fotbalului românesc, unde regulamentele, comisiile și comitelele, forurile de conducere în general, sînt toate o apă și un pămînt, mecanisme gripate care nu mai funcționează de foarte multă vreme.
Fotbalul românesc e cel în care Chiajna și Mioveni cică vor juca în prima ligă dar și cel din care lipsesc UTA, ASA, FC Baia Mare, CSM Reșița, Olimpia Satu Mare, FC Bihor, formații cu tradiție, multe dintre ele îngropate definitiv.
