Cheile Turzii – Memorialul Misi Szalma – Ediţia a XXXV-a

Misi Szalma- Arhiva Dan Vasilescu

Pe 22 ianuarie 1974 o avalanşă întrerupea firul vieţii a doi dintre cei trei alpinişti porniţi să parcurgă iarna, traseul de creastă al Carpaţilor Meridionali, de la Băile Herculane până la Sinaia, probă obligatorie, pe atunci, pentru obţinerea titlului de Maestru al sportului în alpinism. Unul dintre aceştia era Mişi Szalma. Celălalt se numea Laci Halmagyi. Doar Bodea Gligor a scăpat cu viaţă în acea zi. Date despre Mişi Szalma puteţi citi pe blogul domnului Dinu Mititeanu, aici.

Mişi nu a fost uitat de prieteni. Astfel memorialul ţinut în amintirea lui a ajuns anul acesta la cea de-a 35-a ediţie. În căutarea de date despre Memorialul Mişi Szalma mi-am adus aminte că prin 2008 obţinusem, pentru România pitorească, un text scris cu mult suflet de Doru Iuga, articol pe care vă invit şi pe dumneavoastră să-l citiţi.

Plimbare printre amintiri

Trec Haşdatele peste puntea îngustă şi în poiana de la Baraian văd vreo 20 de corturi. Sunt poleite de lumina amurgului de septembreie. E forfotă mare, zgomotul cunoscut al carabinierelor care se numără, a scăriţelor care se adună… Sunt sunete dragi pe care le auzi peste tot unde se adună alpinişti. Trec încet printre corturi şi vad carabiniere Petzl, corturi Hanah, Salewa, papuci de căţărat La sportiva, Five ten, Boreal, corzi adunate şi împrăştiate Ederlied, Bea l – 13 căderi, reverso, gri-gri. Doamne când au apărut toate astea? Acum 30 de ani ar fi fost un vis frumos.

Pe un afiş nostalgic, cu un alpinist din alte vremuri, citesc: “Asociaţia Alpiniştilor Pajura Turda organizează a 32-a ediţie a Memorialului Mişi Szalma, Cheile Turzii, 26-28 septembrie 2008”. A 32-a ediţie!

Întorc privirea înapoi spre Chei şi amintirile o iau iarăşi razna până la un alt anunţ scris cu litere de o şchioapă: “A.S. Turdeana Turda, secţia Alpinism, organizează Alpinianda Interjudeţeana Mişi Szalma, ediţia 1978, Cheile Poienii, cazarea în corturi.” Program: 6 octombrie 78’ – verificarea şi marcarea traseelor deschise pentru concurs şi parcurgerea lor de către arbitri; 7 octombrie 78’ între orele 7.30 – 13.00 – efectuarea de escalade în cadrul alpiniadei; între orele 13.30-17.00 – efectuarea de escalade pentru realizarea normelor de clasificare sportivă; 8 octombrie 78’ – efectuarea de escalade in cadrul alpiniadei.

Din regulament: echipament obligatoriu: vesta de siguranţa, doua corzi a 40 metri, 15 carabiniere, 3 pitoane, 2 ciocane şi cască de protecţie. Se parcurge un singur traseu pe zi din cele omologate şi afişate.

Din procesul verbal: au participat un numar de 51 de sportivi de la 7 secţii de alpinism din ţara, s-au parcurs peste 30 de trasee. Câştigătorilor li s-au acordat cupe şi diplome.

Nu pot să nu evoc nume de alpinişti care au participat odata demult la Memorialul Szalma. Pentru mulţi cronometrul s-a oprit de mult, pentru alţii rămâne doar nostalgia ticăitului! Dobrai Peter, Mircea Nicoară, Dinu Mititeanu, Gyiongyiosi Miki, Enghi Lajos, Pataky Tiborg, Urcan Ezechiel de la Universitatea Cluj, Marcel Berbecarul de la Poli Timisoara, Maistrul emerit Alexandru Floricioiu, Ioan Vasluianu de la Dinamo Braşov, Nagy Istvan, Moravec Ladislau de la Turdeana Turda, Mircea Noagiu, Gheorge Spătaru din Brasov, Schneider Egyn, Adolf Meltzer, fratii Voinescu de la Voinţa Sibiu şi mereu din partea Federaţiei Române de Turism şi Alpinism, Dan Vasilescu. Nume mari care au scris istoria în lumea alpinismului românesc.

Şi iarăşi aud ticăitul cronometrului, eternul trei, doi, unu’ PLEACĂ! Şi atunci pleci. Mergi ca dirijat. “Aleargă”, “vezi priză dreapta”, “buzunar uşor stânga”, “fisura pe stânga”, “sus pe picioare”, “haida, dă-i ca acolo-i de fugă”, “uşor dreapta, pe bavareză în sus”, “ai grijă mare, surplombă, priză mare deasupra, prinde-o cu ambele mâini”, “tovarăşe arbitru atenţie la garou!”, “apuci bucla”, “sări sus pe picioare”, “hai că poţi”, “sări, sări şi bate”, “STOP”. Timp oficial 4.42, cel mai bun timp al probei de viteza. Papucii cu talpa de microporos sau cauciuc de Turda erau secretele care îţi asigurau un eventual succes. Era multă gălăgie şi trebuia să ştii să selectezi indicaţile şi sfaturile venite de jos. 

Şi iarăşi pot citi: “Asociaţia Sportivă Electrometal Cluj, secţia de Alpinism organizează în perioada 29-30 octombrie 1988 în Cheile Turzii, ediţia a XII-a, cazarea în corturi. “Clasamentul pentru alpiniadă: au participat 72 de alpinişti, locul I – C.S.M Viitorul Gheorgheni – 366 puncte; locul II – Voinţa Cluj – 251 puncte; locul III – Turdeana Turda – 178 puncte, iar la concursul de căţărare viteză: locul I – Mihali Attila din Tîrgu Mures; locul II – Dumitru Sireteanu din Gheorgheni; locul III – Dan Anghel – Constructorul Alba-Iulia; locul IV – Lucian Verigianu – Voinţa Sibiu; locul V – Gheorge Pop – Vointa Cluj; locul VI – Ioan Botoş din Târgu Mureş, locul VII – Török Janos – Voinţa Cluj. S-au acordat diplome şi cupe. Organizatori: Bodea Gligor – categoria I-a, Engy Lajos – categoria I-a,  Dinu Mititeanu  -categoria I-a, Ioan Coroiu – categoria I-a, Ioan Ratiu – categoria a II-a, Doru Iuga – categoria a II-a, Mosoni Levente – categoria Tineret, Ovidiu Cuc – categoria Tineret. În rapoartele de escaladă i-am găsit pe Marius Pop, Catalin Popa (Strâmbu), Dorinel Popa, Florin Vulturar şi alţii care îşi puneau pentru prima dată “semnătura” în jurnalele Federaţiei. În acel sfârşit de octombrie mulţi dintre cei care au participat la acel memorial au devenit nume celebre în lumea alpinismului românesc. Pe mulţi îi mai găseşti şi azi agăţaţi în corzi, pe schiuri de tură sau oriunde natura şi muntele îi cheamă.

Azi trec încet spre terasă şi privesc cronometrul oficial. E ora 18.00. Au venit deja toate echipele. Ce să scriu în raport? 10 echipe participante la alpiniadă, 20 de sportivi au parcurs aproximativ 15 trasee, au obţinut multe puncte. Alţi circa 50 de alpinişti au fost simpli spectatori… păcat. Dinu Mititeanu a arătat că la memorial poti să participi din dragoste pentru munte, din respect pentru alţii dar şi pentru onoarea ta de a fi acolo. Nu ştiu de ce, dar cuvantul “epigoni” îmi vine mereu în minte.

Duminică, 28.09.2008, ora 11.30 – START. Domnul Cronometru are azi demnitate şi respect, e proba de dificultate-echipe. E linişte. Încet, cu eleganţa, cu mişcări feline, se trec pasajele dificile de gradul 7, spre mirarea spectatorilor. Excelenta adereţa a modernilor papuci de căţărat îşi face treaba pe deplin. Aplauze pentru cei ajunşi în top, deziluzii pentru cei care cad sau abandonează. Asta e căţărarea în ziua de azi. Au fost 18 concurenţi, adica 9 echipe. Partea bună şi frumoasă este că am avut şi fete cap de coardă, iar la băieţi a fost o lupta pentru secunde. S-au parcurs 25 de metri de căţărare liberă, grad de dificultate 7–, iar la mixt, (secundul a fost băiat) – 6+. S-a cronometrat timpul – start – cap de coardă – aterizare din rapel – secund. Rezultetele au fost: locul I – Radu Oprea, Ilie Humiţa – Salvamont Cluj ; locul II – Horaţiu Dicoi, Nicolae Durnac – independenţi, locul III – Török Janos (Jobacul), Hamlet. La mixt: loc I – Loredana Vaipan, Nicolae Durnac; locul II – Catrinel Enache, Ilie Humita; locul III – Anca Tandea, Radu Oprea. S-au acordat premii sub forma unor echipamente de munte, diplome şi insigne. Nu pot să nu-l amintesc pe Dan Anghel şi pe Jobacul pe care i-am regăsit pe listele de participare, chiar şi de premiere, ca şi acum 20 ani. Din păcate Dan Anghel a avut umărul varză şi s-a mulţumit doar să-şi facă schiţa traseelor, evident pentru noua lui carte.

Până s-au scris diplomele, Clubul Pajura a pregatit, ca şi în alţi ani, un concurs surpriză; anul acesta parcurgerea unei distante de 20 de metri, contra cronometru, pe catalige. Am râs mult şi s-au făcut multe fotografii. În fiecare seară am avut proiecţii. Sâmbăta seara am văzut expediţia pe Khan Tengri din 2008, ne-am bucurat pentru doamna Nuşa Enache şi fiica ei Catrinel şi pentru toţi ceilalţi care au ajuns pe vârf, apoi Marius Cimerdean şi Nicolae Giugiu ne-au purtat din vârful Anzilor până în pădurea Amazoniană.

Veteranii

A fost frumos. Mulţi oameni, multe nume în aceste pagini. I-am amintit pe toţi cu mult drag, căci împreună am realizat acele memoriale. Îi mulţumesc lui Bodea Gligor care a fost mereu alături de mine, lui Engy Lajos care ne-a ajutat şi anul acesta cu premiile. Le mulţumesc celor de la Pajura Turda, Florin Vulturar, Ioana Pitiriciu, Joja Tiberiu, Nagy Csaby, Isti, Vasi, Moni, Catalin Curta, Calin Raţiu, Dinu, Pap Latislau, Mihai Astaloş. De asemenea soţiei mele, Mihaela şi fiicei mele, Alexandra care au avut răbdarea de a mă aştepta atâtea zile când eu am fost plecat pe munte.
Doru IUGA,
Asociaţia Alpiniştilor Pajura Turda,
Salvamont Cluj.

Aceasta a fost povestea lui Doru, cel care anul acesta a trebuit să plece, după prima zi de memorial, spre Padina, la o testare a membrilor Salvamont.

2009

2011

Anul acesta s-au parcurs doar trasee de alpinism. Proba de dificultate a lipsit din program. Cei, puţin peste 20 de alpinişti care s-au înscris în concurs, au oferit, atât celor veniţi special ca să-i urmărească, cât şi turiştilor aflaţi în Cheile Turzii doar pentru a le admira frumuseţile, un spectacol deosebit de frumos.

Premianţii

Participanţii

Ca de obicei au fost proiecţii, concursuri surpriză şi, tot ca de obicei, s-au oferit premii şi diplome atât celor care au fost cei mai inspiraţi la căţărare, cât şi celor care au avut doar bucuria să participe la acest frumos eveniment. Sper ca fotografiile postate, făcute la ediţiile din 2009 şi 2011, să vă aducă în case un pic din frumuseţea locurilor unde s-a desfăşurat Memorialul Mişi Szalma, dar şi a celor care au concurat.

Mihai Vasile

View all posts by Toate articolele scrise de acest autor
Citeste biografia