Îmi cer scuze pentru cuvîntul „gagici”, o să vedeți că nu e în intenția mea de a-i da o conotație peiorativă…E doar așa, pentru a ne aminti de vremurile cînd credeam că asta ținea de… argou.
Așadar:
Mă nimeresc săptămîna trecută la prima oră (să zicem că ora 09.00 e prima oră) la un ceai (putem să îi zicem și cafea), alături de un amic. Dăm să ne spunem trei cuvinte, cînd, din jur, fără să vrem, auzim frînturi din conversațiile de la mesele din dreapta, din stînga și din spate (cu toții vorbeau tare, dar asta pentru România e un lucru firesc, la fel de normal ca acela de a claxona ca un bou).
Și așa arătau frînturile:
-Eu cînd zic ceva aia îi vorbă, zicea unul vorbind cu altul la telefon, deși în fața sa mai stăteau doi, și aceia angrenați în industria de parchet, după cîte aveam să ne prindem după 5 minute.
Și completa:
-Da, cu plintă cu tot v-am spus prețul, dadada, sigur-sigur-sigur, da, normal.
Și apoi, după ce și-a terminat incursiunea telefonică, ce să le zică celorlalți? Păi tot aia:
-Mă, io nu înțeleg cum nu vine marfa aia de la Pitești, mă, am sunat-o și pe aia de acolo, nimic…
-Păi mă, așa îs unii, no, dacă nu ne respectăm între noi acolo se ajunge, că ne facem de cacao în fața clineților (ăsta era altul, la fel de preocupat…)
Și tot așa. Am aflat cum se pune parchetul, cum se întinde nu știu ce, cum se calculează prețul, ce tipuri de parchet sînt în trend, cum îi poți fraieri pe unii mai proști decît acești trei domni specialiști…
Serios, la nouă dimineața, acești trei domni de nici treizeci de ani, vorbeau cu o fervoare demnă de o cauză mai bună despre parchet. De m-a chiar întrebat amicul meu, măi, oare nu a avut niciunul dintre ei o întîlnire cu o domnișoară cu o seară înainte? Să putem auzi și noi ceva interesant…Că de figura asta cu parchetul ne-am prins. E un domeniu foarte complicat…
4 comentarii
„eu atac Transilvania!”
da, asa zicea unul dintre ei la telefon, ca ataca transilvania, ca are mize mari. adica ataca transilvania cu parchet…
mai lăsaţi-o asta cu „aud fără să vreau” că tu cu hossu de-aia mergeţi la cafea, să ascultaţi ce zic ăia din stînga-dreapta )). data viitoare să mă chemaţi şi pe mine.
nu e așa: cred că ăia vin de aia că știu că sîntem noi acolo și vor să se scrie despre ei.