Fostul mare fotbalist al echipelor Gloria Bistrița, Universitatea Cluj și CFR, Ilie Lazăr, ne-a acordat un interviu în care a vorbit despre trecerea de la fotbal la catedră, despre credința în Dumnezeu, dar și despre un plan măreț referitor la un club sportiv ale cărui baze le pune fostul atacant.
Cum a fost trecerea “din iarbă” la catedră? Şi de ce aţi ales această meserie?
Am fost foarte dezamăgit de sistemul fotbalistic românesc. M-am lovit de făţărnicia, ipocrizia, ignoranţa, nepăsarea şi indiferenţa conducătorilor faţă de frumuseţea competiţiei. Fiecare îşi urmărea doar propriile interese, nu-i interesa bunul mers al lucrurilor, nu-i interesa să facă performanţă, vroiau doar avantaje dobândite rapid şi cu cât mai puţin efort.
Meseria de profesor mă reprezintă. M-au format profesori foarte buni. De pildă, la Săcel şi Băişoara am avut în persoana prof. Puiu Zai şi Viorel Tosa, apoi la Cluj-Napoca, prin antrenorul Nae Chişu, oameni de un caracter şi o moralitate înalte.
A–i învăţa pe cei mici, a da şi altora din ce ai învăţat tu la rândul tău, este o mare obligaţie morală a fiecărui cetăţean.
Am această conştiinţă şi doresc prin orice fac să las câte ceva din ce am primit.
E mai greu în fata liceenilor decât în fata Fiorentinei lui Batistuta?
Uneori este mult mai greu. Ca să îi educi în spiritul spartan al competiţiei ai nevoie de concursul şi ajutorul familiei (părinţii copiilor), ai factorilor locali şi mediului în care trăiesc aceşti copii nînţeleşi şi, după mine, victime ai celor mari. Cei mari au creeat sistemul în care nu li se dă nici o şansă.
Îi învăţ să lupte, să se sacrifice, să înveţe, deoarece numai aşa pot depăşi toate piedicile societăţii noastre şi se pot defini că sportivi de performanţă sau că meseriaşi, numai aşa se pot realiza. De aceea este mai greu cu copii, cu ei trebuie avută mare grijă şi răbdare, dar mai ales dragoste până se formează.
Atunci, în meciul acela memorial pentru mine, tot ce am făcut a depins de mine, eram bine pregătit fizic, tehnic, dar psihic mai ales. Eram încrezător, curajos şi demn. Aveam la bază multă munca individuală, pe lângă cea acumulată în antrenamentele colective. Apoi, o trăire exemplară, fără excese. Eram foarte preocupat de refacere şi alimentaţie. Aici, m-a ajutat şi antrenorul meu dl. Nae Chişu cu care mă consultam în permanenţă.
Ştiu că în trecut aţi predat la trei licee. Au rămas tot trei şi anul acesta?
Am predat la mai multe licee: Şc.”Simion Bărnuţiu”, Şc.”Iuliu Haţieganu”; Liceul Economic “Iulian Pop”; Liceul ”Nicolae Bălcescu”; Liceul “Gheorghe Şincai”; Şc. Aşchileu Mare; C.T.”Anghel Saligny”. Am rămas doar la Seminarul Teologic Ortodox Cluj-Napoca, acolo unde am normă întreagă.
Cu C.T. ”A.Saligny” am câştigat Cupa liceelor în 2011, cu Seminarul Teologic Ortodox am participat a doua oară la acest atât de iubit şi apreciat campionat, organizat minunat de 10 ani de dl Ovidiu Blag, cu evoluţii onorabile la capitolul performanţă şi un exeplu de atitudine, disciplină, respect şi ascultare.
Când lumea aude de “Seminarul Teologic” se gândeşte la o instituţie bazată mai mult pe studiu şi mai puţin pe mişcare. Totuşi, se pune accent şi pe sport?
Aici, pot să spun că este o percepţie greşită a unora, însă din 2004 de când m-am lăsat de antrenorat, am intrat în învăţământ, încercând să dau valoare şi importanta Educaţiei fizice şi sportului, materie atât de importantă care este, încă, lăsată la periferia învăţământului românesc. Drept dovadă, înfloresc farmaciile şi spitalele pe seama bolilor sedentare. Poate în ceasul al XII-lea politicienii îşi dau seama de această greşală, intervenind pentru ca elevii să facă mai mult sport în şcoală, să se educe în acest spirit, să nu mai fim pe primul loc la obezitate, un lucru atât de ruşinos. Gena noastră este atât de sănătoasă. Dumnezeu ne-a dotat cu ce este mai bun şi frumos, însă noi nu preţuim aceasta şi nu facem nimic să depăşim această stare de apatie, indiferenţă, statism, ignoranţă şi nepăsare …
Consider că trebuie să se facă mai multă mişcare atât în şcoală, cât şi în afara ei. Lupt pentru acest lucru şi la noi în şcoală, unde Părintele Director Pr.Dr. Liviu Vdican–Manci, încurajat şi ajutat de I.P.S. Mitropolitul şi Arhiepiscopul Andrei Andreicuţ, sunt alături de mine şi doresc foarte mult să se dezvolte acest proiect, care prin oferta lui educaţională şi morală va putea satisface nevoile exigenţele şi dorinţele părinţilor care îşi înscriu copiii la liceul nostru. În concluzie, nu se poate face nimic sănătos fără mişcare, fără joacă organizată, studiul este urmat de mişcare, relaxare, divertisment. Toate sub amprenta bunului simţ, a disciplinei şi seriozităţii.
Chiar în această perioadă se fac înscrieri în clasa a V-a la Seminar. Care sunt principalele calităţi prin care “Seminarul” atrage copiii?
Da..Se fac înscrieri la Şcoală Gimnaziala Ortodoxă Cluj-Napoca, şcoalaă ce se dezvoltă sub tutela Seminarului Teologic Ortodox. Este un proiect care doreşte a fi reanvierea învăţământului confesional ardelean cunoscut şi recunoscut în perioada interbelică mai ales prin “Liceul Ortodox de fete „Doamna Stanca” şi Liceul Ortodox de băieţi Mitropolitul „Simion Ştefan”, şcoli închise de regimul comunist în anii 1948.
Acest tip de şcoală nu îndoctrinează religios copii. Ea respectă programele prevăzute la nivel naţional pentru ciclul gimnazial, însă întăreşte factorul educaţional şi moral şi caută un echilibru la nivel naţional pierdut între ştiinţă(ce învăţa copilul) şi educaţie (comportamentul copilului). La capitolul educaţie fizică şi sport ne desfăşurăm activităţile la Şcoala Generală “David Prodan”, str.Meseriilor nr.22, unde de fapt avem locaţia noastră. Aici avem sala de sport şi un spaţiu pe care vom construi un teren sintetic, unde vom pune preţ pe toate activităţile sportive. De remarcat că, aici, copii nu sunt amestecaţi cu elevii de liceu, sunt numai ei, clasa a V-a. Toate activităţile şcolare de educare şi formare sportivă sunt sub sceptrul educării şi dezvoltării bunului simţ, a valorilor moral-creştine.
Rog pe această cale copiii să se înscrie în clasele noastre de la Şcoală Gimnaziala Ortodoxă Cluj-Napoca. Vă aştept în anul şcolar 2013-2014, în clasa a V-a, la şcoala noastră.
Revenind la fotbal. Am înţeles că vă implicaţi în realizarea unui nou club de fotbal. Ne puteţi spune mai multe despre acest proiect?
Bineînţeles şi vă rog să primiţi mulţumirile noastre, deoarece sunteţi primul care ne oferiţi un interviu cu această temă.
Împreună cu alţi oameni de bine am fondat Clubul Sportiv ”Transilvania” Floreşti, un club cu aspiraţii şi pretenţii în primul rând morale şi educative. Avem grupe de copii de la 6-8 ani la juniori de 16-19 ani. Este un club de fotbal care se doreşte a fi un centru internaţional şi naţional de fotbal, şcoală şi familie.
Am făcut demersuri odată cu intrarea în spaţiul public la Primarul Horea Şulea şi Consilierii comunei Floreşti pentru a ne accepta pe terenurile şi baza sportivă a comunei. Vom avea selecţii în luna iulie la cinci grupe de copiii. La bază fiind principiile morale şi dorinţa de a ridica tinerii din localitatea Floreşti. Sperăm să ne ajute şi să ne fie aproape primarul, consilierii şi, mai ales, părinţii şi copii dornici de performanţă.
Cei care au aptitudini şi calităţi de performanţă pot veni la aceste echipe pentru a se forma ca viitori performeri în fotbal şi în alte sporturi pe care le desfăşurăm la centrul nostru de tineret care îşi va avea bazele pe cele 3 dimensiuni: familie, şcoală, comunitate/fotbal.
În spatele proiectului nostru, cu sprijin logistic şi metodic, este Soccer Academy of America şi Asociaţia antrenorilor fără frontiere din America, conduse de dl. Prof. Dr. Victor Stănculescu.
PS: Ilie Lazăr s-a nascut în data de 27 februarie 1966, la Băișoara. Este al doilea golgeter al Gloriei Bistrița din istoria Ligii I, cu 52 de goluri. A debutat în primul eșalon pentru Gloria, în anul 1992, pentru care joacă neîntrerupt timp de opt ani. A adunat peste 150 de partide în Liga I pentru clubul bistrițean.