Bineînțeles că e în regulă acum, România joacă la baraj și, cine știe, poate ajunge chiar și la mondiale. Pentru un fotbal atît de chinuit precum al nostru asta ar putea reprezenta un succes chiar nemaipomenit. Doar că stările emoționale ale suporterului român, trăirile cu care ne obișnuisem în trecut, ne-au cam…trecut.
-Suporterul român este, în ultima vreme, certat: că nu are educație (l-am auzit spunînd asta chiar pe Victor Pițurcă). Departe de a diseca acest tip de declarație, nu putem să nu ne întrebăm, totuși, cum poate pune un singur om o ștampilă pe o tribună întreagă.
-Suporterul român este suspectat că nu își mai iubește echipa națională, că nu o încurajează destul. Tot așa, voci de antrenori și de fotbaliști au afirmat asta în nenumărate rînduri. Din nou mi se pare o abordare greșită a problemei, pentru că mi-e greu să cred că de la firul ierbii se vede cu acuratețe ce se întîmplă în sufletul unui fan al echipei naționale.
-Fotbaliștii de la echipa națională a României, orice s-ar spune, nu mai sînt atît de apropiați sufletește de public. Își pun căștile pe urechi, dau declarații monosilabice, nu transmit sentimente ci mai degrabă par deranjați că trebuie să îngaime cîteva cuvinte care să dea bine.
-Despre jocul propriu-zis, odată ce echipa s-a calificat, poate nici nu mai contează să se facă aprecieri. Totuși, fără să vorbim despre tactică, putem vorbi despre determinare și elan. Ori aceste două coordonate nu se poate spune că au constituit nota predominantă a manierei de joc a majorității. Mulți fotbaliști au jucat destul de deconcentrați în decursul acestei campanii, ieșiți complet din miza jocului, cu momente prelungite de acalmie, cu rezolvări fanteziste în momente în care jocul recomanda concentrare, cu o lipsă de zvîc nefirească dacă te gîndești că șansele de a evolua sub tricolor ar trebui valorificate la maximim.
-Oficialii din cadrul federației s-au contrat prea mult. Fie între ei, fie cu antrenorul echipei naționale, ceea ce, indiferent de partea cui ar fi fost dreptatea, a lăsat un gust amar.
Desigur, România e acum în obiectiv, și ne place asta. Dar ne-ar plăcea să fim și noi în obiectivul echipei naționale, pentru că numai așa ne putem bucura unii pe alții.
1 comment
Sa gasit omul care sa vorbeasca de educatie : victor piturca !