Am citit aici, pe Mediafax, despre proiectul ce tocmai a fost respins de către Senat. Am două-trei comentarii de făcut.
Nu cunosc motivele pentru care s-a respins proiectul, dar el nu era prost deloc. Sau, mă rog, dacă avea și părți slabe, ele se puteau corecta din mers.
Punctele slabe s-ar fi învîrtit în jurul subiectului că un copil de bani gata probabil că n-ar fi folosit echipamentul acesta (pantofi de sport, șort, tricou, jambiere, trening, maiou de partajare, rucsac, geantă, toate costînd 124 de euro). Bănuiesc că la acest preț probabil că firma aleasă nu ar fi fost una de top…Dar mă gîndesc că elevul ar fi putut fi constrîns să îl poarte măcar la orele de educație fizică, eventual pe el putîndu-se inscripționa numele școlii respective, poate chiar și numele elevului, lucruri care i-ar fi dat o valoare și o importanță mai mari.
În schimb punctele tari ar fi fost mult mai multe și mult mai importante. Să fim serioși, sîntem mai mulți săraci decît bogați în țara asta, i-ar fi ajutat extrem de mult pe cei care nu își pot permite un asemenea…lux.
Și pentru că vorbim despre o țară în care sportul dispare încet-încet, această minimă dotare ar fi însemnat, din nou, foarte mult pentru mobilizarea tinerilor în a face sport în locul altor tentații ale zilei.
Bineînțeles că ne-am fi lovit de o…”românească”, în sensul în care s-ar fi comentat la infinit pe marginea licitației cu pricina (cel care produce și vinde echipamentul), foarte probabil că ar fi durat mult implementarea proiectului și s-ar fi produs cu multe peripeții, dar sînt convins că toată tevatura ar fi meritat. Nu de alta, dar dacă este să avem programe naționale atunci acesta ar fi fost unul util și bine țintit. Adică, totuși, era vorba despre viitorul țării, despre copii, despre sport, despre lucruri plăcute, frumoase, utile…
