Diseară avem super-meci, cu Luxemburg, ăștia sînt un pic mai buni decît San Marino, deci se anunță un examen dificil.
Tot ce putem spera este să avem mai multă prospețime, să ne dorim mai mult victoria și băieții să respecte desenul tactic conceput de magicianul Pițurcă. Singura echipă națională din lume care nu are sarcini de calificare decît peste 6-10 ani (asta e România, să nu credeți că Luxemburg), va porni la lupta cea mare cu Mățel și Chiricheș (știu că nu ați auzit de ei, dar a auzit Piți, ajunge asta) și cu problema asta cu banderola, care e foarte importantă. Sperăm ca examenul să fie trecut cu brio, să marcăm cu un gol mai mult decît adversarii și să fie liniște în jurul naționale, băieții să se poată concentra pentru meciul cu Franța, că știți, avem meci și cu Franța după aceea. Bine, rezultatele nu contează în această fază, e începutul unei noi campanii, una de redescoperire a identității echipei naționale, să fim un colectiv sudat, o adevărată familie. Să facem bine, ca să nu facem rău. Hai. Cum, ce hai? Hai mare. Hai România!
