Am primit pe mail un mesaj care m-a impresionat. Cu o zi întîrziere, pentru că doar azi mi-am deschis mail-ul, public aceste rînduri. Fără prea multe comentarii…Poate doar cu mentiunea că autorul este nepotul lui Horia Demian.
Stimate d le Ovidiu Blag,
Imi cer scuze ca va deranjez, dar in data de 9 aprilie 1989 a decedat Horia Demian…..Pe langa mici detalii luate de pe net (eram micut atunci), vroiam sa va povestesc despre cum imi aduc eu aminte de Gibonul….Tatal meu si cu Horia Demian fiind veri dulci…Nu intamplator si pe mine ma cheama tot Horia….
Era o zi frumoasa de primavara, cand a venit la noi in vizita….Nu imi mai amintesc daca era singur sau cu Sanziana…Eram pe un calut de lemn, aveam cred vreo 4-5 ani…Stiu doar ca m a impresionat inaltimea lui….S a amuzat teribil….a ramas cu parintii mei la o poveste in gradina…Acesta a fost prima amintire cu marele Horia Demian…Au urmat si altele, acasa sau la meciurile Universitatii….Plecarea lui dintre noi a fost un soc pt familia mea si nu numai….
Horia Demian (1942 – 1989) a fost un jucător de baschet român, care a jucat pentru Universitatea. S-a născut pe 9 aprilie 1942 și a decedat pe 8 aprilie 1989. Acesta a evoluat pentru formația clujeană între anii 1960-1970. Între anii 1951-1965, formația de sub dealu Feleacului s-a numit Știința Cluj. În aceea perioadă U Cluj a terminat o dată pe locul secund și de 4 ori pe poziția a treia a diviziei naționale de baschet.Pe parcursul carierei sale acesta a strâns 165 de selecții în echipa națională a României de baschet și a fost numit „Maestru al Sportului” în 1964. A luat parte la patru turnee europene, incluzând și europeanul din Finlanda unde România a ocupat locul 5, cea mai bună clasare din istorie. A abandonat în 1974 cariera de jucător. A obținut o diplomă în farmacie în cadrul Universității de Medicină și Farmacie Iuliu Hațeganu. De-a lungul carierei sportive acesta a avut oferte să joace și în Liga Profesionistă de Baschet Americană, însă acesta a rămas loial clubului clujean.
Stimate d le Ovidiu Blag, imi cer scuze, poate ca nu va intereseaza, dar am considerat ca o amintire despre marele jucator al Universitatii nu strica.
PS Cum să nu ne intereseze, sînt și amintirile noastre….

4 comentarii
Sun amintirile noastre, a celor care l-au cunoscut pe Horia. Pentru ceilalti, sunt doar lucruri mai putin interesante.
Fara cuvinte.
oare sanziana ce mai face?
Superb!
Cei care se ocupa cu istoria orala au foarte mult de lucru, pacat ca nu prea se face nimic pe acest domeniu.
Sunt persoane care au fost la Auschwitz si nu-i baga nimeni in seama. Pacat ca se pierd aceste informatii.