Știu să fac și personal aceste lucruri, nu prin scris. Dar de data asta, fiind vorba despre prea mulți oameni, aleg și varianta aceasta.
Ei se știu, în mare, așa că le spun un mare-mare mulțumesc.
În zilele următoare, dacă îmi va veni cheful și dacă mi se vor mai limpezi gîndurile, poate o să povestesc cîte ceva din culisele acestui eveniment, despre emoțiile pe care le degajă și despre solidaritate. Dacă nu o să am chef, o să amîn…
A fost o seară extraordinară, cu emoții cum de multă vreme nu am mai avut.
Dar să știți că imediat după aceea m-am gîndit la toți cei care m-au ajutat.
Sala Sporturilor Horia Demian s-a dovedit încă o dată, dacă mai era nevoie, un loc special. Un loc în care de acum înainte trăiește și amintirea aceasta extraordinară din tenis.
Toți cei prezenți acolo au fost fantastici!
Hai, că prea ne împrietenim.
