Universitatea Cluj a avut oameni, în tribună, care au ajuns la fel de importanți precum cei din arenă…
Unul dintre ei a fost Călin Tomuța.
Pentru cei care nu înțeleg cum stă treaba, o să încerc să fac un scurt tablou.
Călin Tomuța a fost mai mult decît un suporter al lui U.
A fost un simbol.
Călin venea la club, pe Pavlov, și îi lămurea pe cei care conduceau pe atunci destinele lui U despre ce au greșit, despre ce mai au de făcut.
Călin avea o voce articulată. Și în tribune, și în afara lor. Era credibil, pentru că întotdeauna a fost acolo, aproape de U.
E mare păcat că a murit.
Cu el, viu, probabil că Universitatea Cluj nu s-ar mai afla în aceste zile în derută.
Mi-e dor de Tomuța.
De glumele lui, de figura lui, dar mai ales de momentele în care era serios.
Pentru că atunci cînd venea vorba despre Universitatea, Călin Tomuța vorbea întotdeauna serios.
4 comentarii
Mare dreptate ai, Ovidiu! Frumos scris si, mai ales, adevarat !
Mi-e dor si mie, tare, de Calin Tomuta!
un tip superb
Intradevar un mare OM. Chintesenta suporterului U-ist. Chiar daca l-am cunoscut cand eram „junior” il am si acum in fata ochilor.
Si eu l-am cunoscut ! Uist adevarat !