În ultima vreme, nu foarte des, pute în baie. Am întrebat-o pe doamna administrator despre ce e vorba. Sînt într-o relație perfectă cu această doamnă, am cimentat-o în timp, îmi permit mai multe decît își permit alții…
Mi-a spus că lucrurile stau așa:
La nu știu care etaj superior locuiește o familie de pensionari. Pensionari seniori, adică foarte în vîrstă. Și aceștia au luat o hotărîre, pentru a economisi din bani: nu trag apa chiar pentru orice flecușteț, v-ați prins. Și-atunci, cum să vă explic, se adună, nu-i așa? Și cînd hotărăsc ei, la un moment dat, că a venit momentul să tragă și apa, blocul fiind vechi, mai trec mirosurile și pe la alții…
Am rămas paf.
Acum mă gîndesc cum să acționez: cred că trebuie să le fac o vizită, să le dau niște bani (trebuie să fiu cu mare băgare de seamnă, n-aș vrea să îi jignesc, sau să-i supăr, că e foarte importantă treaba…), și să îi rog ca de banii ăia să facă un singur lucru. Să tragă apa. Sper să nu se apuce să-i cheltuie pe medicamente sau pe alte prostii…
Lanțului de expresii celebre despre sărăcie, din seria celor în genul „sînt atît de săraci încît nu au după ce bea apă”, de azi înainte trebuie adăugată încă una: sînt atît de săraci încît nu mai are rost să tragă apa.
Noi mai glumim, pentru că sînt sigur că voi reuși să rezolv problema, dar tristețea n-o putem ocoli: să trăiască în România doi pensionari și să inventeze rețete de supraviețuire de acest gen mi se pare grav de tot. Foarte grav și foarte trist. Și problema asta ar fi trebuit să o rezolve alții, în 23 de ani.
1 comment
Din pacate Ovidiu, cazul de care ne povestesti nu este o exceptie , este o regula. Ce putem face? Sincer , nu stiu.
Iti doresc sarbatori fericite si sa raminem in continuare optimisti.
Cu prietenie Alin