Sigur că Ceahlăul era cam victimă, a spus-o și cota pe care o avea U Cluj pentru victorie…Dar asta n-ar fi însemnat nimic dacă George Ogăraru n-ar fi ales cea mai bună formulă de echipă de cînd este antrenor la Cluj. Poate că nu e prea tîrziu pentru asta, deși nervii suporterilor au fost întinși la maximum cîteva etape consecutive, cele în care antrenorul Universității a încercat să improvizeze…
Panagopulos – Jovanovici, Skvorc, Ninu, Bambara – R.Costin, Ceppelini, Cristocea – Mengolo, Lemnaru, Viveiros, aceasta a fost echipa.
Adică Ceppelini de la început, că doar e clar că acest fotbalist merită din plin locul de titular, Viveiros de la început, pentru că e clar că omul e un luptător, Costin printre titulari, pentru că e clar că are viziune și chiar și acest Bambara în primul unsprezece, pentru că e clar că greșește foarte puțin.
George Ogăraru s-a prins, în sfîrșit, că un tînăr precum Kovacs merită toate șansele din lume, așa cum face și Hagi etapă de etapă cu tinerii săi jucători. George Ogăraru s-a prins și că această echipă, cea a lui U Cluj, din asta trăiește, din elanuri nestăvilite, nu din angoase sau tactici duse la extrem.
U Cluj este o echipă exuberantă, exact cum a arătat astăzi.
George Ogăraru a înțeles foarte bine, se pare, unde se află iar noi, privitorii, ne bucurăm că el a înțeles asta.
U Cluj a luat o gură fenomenală de oxigen. A dublat succesul din cupă cu unul vital în campionat și poate să respire acum altfel…
Fotbalul, pînă la urmă, nu e filosofie, e un sport destul de simplu: trebuie să simți plăcerea de a-l juca. Iar azi U Cluj a avut o mare bucurie de a juca fotbal.
1 comment
Si sa mai adaugam si schimbarea lui Ciupe cu Jovanovic….dar asta a venit ceva mai repede si fortata de o suspendare 🙂