La meciul de rugby pe care Universtiatea l-a susținut în Vinerea Mare, cu Steaua, la o oră imposibilă, 09.30, am reîntîlnit atmosfera de altădată a meciurilor desfășurate ani de-a rîndul în Parcul Iuliu Hațieganu, cu adevărații susținători ai echipei, cei pentru care nu contează nici vremea de afară, nici ora la care e programată partida.
M-am întîlnit cu mulți cunoscuți și asta mi-a făcut plăcere. Nu îi am pe toți imortalizați, dar m-am gîndit să facem un slalom printre ei, să-i vedeți și voi.
L-am revăzut, printre alții, pe Petrică Motrescu, aripa niciodată frîntă cum i-am spus eu într-un titlu de material care a apărut și în cartea Supercampionii Clujului.
Petre Motrescu, mare rugbist
Este omul care mi-a dat la un moment dat un cadou despre care am aflat că înseamnă foarte mult în lumea rugbiului, o cravată.
Motrescu a fost, ca sportiv, unul dintre cei mai mari rugbiști ai României, s-a ocupat și de echipa Universității și rămîne unul dintre oamenii importanți ai lumii acesteia…speciale care este reprezentată de rugby.
L-am întîlnit pe Siliviu Spătaru, cu care ne știm de multă vreme, am fost și colegi la un moment dat, dar mai important decît asta e faptul că omul e un pasionat de rugby, l-a jucat, l-a sprijinit în calitate de sponsor și l-a transmis în familie, unul dintre fiii lui fiind un important jucător al Universității, la un moment dat.
Omul se pricepe la rugby, asta s-a văzut și la meciul de vineri, cînd, de pe margine, fie că anticipa corect fazele fie îl mai corecta pe…arbitru, dar întotdeauna cu fair-play (reflectat și prin nelipsitele glume care însoțesc comentariile la un meci de rugby).
Elevu’
Spătaru, în albastru.
Normal, era și Alexandru Ilieș, alias Elevu’, unul dintre suporterii înfocați ai Universității, unul care n-a renunțat, de-a lungul timpului, să susțină toate echipele clubului U, nu numai fotbalul. Iar printre sporturile de la care n-a prea lipsit se numără și rugby-ul.
L-am întîlnit în zona…însorită, pe partea pe care stătea și antrenorul clujenilor, Bogdan Cantor, cel care dădea indicații prin metode moderne, un radiotelefon performant.
Titus Crăciun
Gheorghe Sabău
Emil Pârțoc
Acolo, la soare, mai erau Ciprian Porumb, Gheorghe Sabău (reputat arbitru clujean, decan al Facultății de Educație Fizică și Sport de la Facultatea Bogdan Vodă), Emil Pîrțoc (cel care a condus Colegiul Arbitrilor la nivel național, acum prezent acolo în calitatea sa de comentator tv-una în care se descurcă excelent), Răzvan Roman (profesor de sport, unul dintre participanții constanți la Cupa Liceelor și fost jucător la Universitatea Cluj) sau Titus Crăciun (jurnalist ce conduce acum CîtCostăClujul, editorialist și fost redactor șef al cotidianului Ziua de Cluj). Și că tot am vorbit de jurnaliști, pe partea cealaltă a terenului am stat la o vorbă cu Patrice Podină, cel care susține foarte mult acest sport atît prin rubricile sale cît și prin implicarea personală în diferite proiecte și cu Demostene Șofron, un vechi combatant în domeniu, cel care avea, în afara spațiului din Făclia, și o rubrică permanentă de rubgy la Radio Cluj.
M-am mai văzut cu Țucu Vanea, cu Ovidiu Pintea, cu Adrian Dohotaru, cu Carmen Bogdan (judoka), cu Adrian Cosma (Neuronkid), cu Vasile Bogdan (decanul de la Facultatea de Sport UBB), cu cîți și mai cîți…Cu oameni care și-au făcut timp, într-o dimineață a unei zile de vineri foarte importantă, să treacă puțin (sau mai mult) și pe la terenul de rugby din Babeș, pentru un meci ce nu trebuia ratat.
