Cele cîteva zeci de tone de zgură sînt deja covor. La operațiune au participat două echipe, una specializată mai ales pe așa ceva, venită din Olanda și cealaltă aparținînd de Malek Internațional, o firmă de mare notorietate. O mașină a fost vedeta zilelor trecute. O mașină care avea două dispozitive cu laser care „spuneau” la perfecție dacă zgura din sală are peste tot adîncimea de 5 centimetri, conform standardelor. Oamenii au lucrat în liniște, pe nevorbite aproape, lăsînd impresia că știu, în fiecare secundă, ceea ce au de făcut.
Iar azi, la ora 15.00, covorul de zgură arăta impecabil. Cei veniți din Olanda lucrau de zor la stropitul suprafeței, la retușuri, la perierea terenului și se mișcau cu dezinvoltură, după un ritual doar de ei știut.
Domnul Malek mi-a și spus: „au trăit o viață pe lîngă terenurile de tenis, unul dintre ei este din Haga, mare specialist…”
Și pentru că am stat la taclale cu acest domn Malek, să-i mai dăm cuvîntul:
„Sînt dintr-un sat din Bistrița eu, dar din 1978 am plecat în Germania. Acolo am lucrat mult cu Ion Țiriac, am făcut multe terenuri, eu și băiatul meu, fost jucător de tenis…Ce să-ți spun, Cupa Davis cu Germania care-l avea pe Boris Becker, turnee mari de tot, gen Stuttgart, peste tot apoi, în Suedia am lucrat mult…Facem cu plăcere ceea ce facem, asta e”, și-a zbughit-o de lîngă mine observînd că unul dintre olandezi are nevoie de ajutor…
Sala arată la această oră uimitor. Nu multă lume și-a putut închipui cum se poate reuși în două zile să se aștearnă cîteva zeci de tone de zgură, aproape o sută, și o mînă de oameni să așeze apoi acest covor. Totul s-a petrecut în liniște, fără tam-tam, aproape pe nevorbite. Cu gesturi și mișcări cunoscute doar de cei care au făcut această treabă.