Am jucat 7 meciuri, așa cum ne-am cam obișnuit în ultimul timp. Și tot cum ne-am obișnuit, a fost ziua cuiva. De data asta a lui Liviu, ceea ce dă foarte bine la repriza a treia, că putem trece pe economii. Revenind la baschet, au reintrat după cîteva săptămîni de absență Silviu, Răzvan și Lăpușan, cu toții cu mare poftă de joc.
Echipele: Lăpușan, Liviu, Tebu și Alex, de o parte, Rus, Răzvan, Silviu, Blag și Chertes, de partea cealaltă.
Bineînțeles că s-a ajuns la 3-3, cît să avem parte de un decisiv halucinant, pe care l-au cîștigat primii cu 13-11, adică în prelungiri.
Domnul Tebu ne-a cam băgat mortu-n casă de cîteva ori, cu aruncări de 3 puncte, astfel încît juriul, după o atentă deliberare care a durat 4 secunde l-a desemnat pe Ovi drept MVP-ul zilei. Omul s-a bucurat, deși făcea pe modestul, asta de dragul aparențelor…
S-a muncit mult pe teren, s-au ascuțit și săbiile pe alocuri, dar asta numai pînă în momentul fluierului de final, cînd ambițiile au fost stinse în multă apă, puțină cafea și și mai puțină mîncare…Nu se știe de ce oamenii au fost atît de rezervați cu comenzile la masă, poate doar unii știam că e ziua lui Liviu…
L-am salutat de la distanță pe Muri, proaspăt tătic de gemene, am mai schimbat două-trei vorbe și ne-am dus care încotro.
Deja așteptăm sîmbăta viitoare, asta e clar.
