Cu toate că au trecut trei zile de la victoria cormoranilor împotriva celor de la Burnley, la care am asistat pe „viu”, amintirile de la stadion sunt încă foarte proaspete pentru că Liverpool nu a mai jucat nici un meci de atunci, următoarea partidă fiind chiar derby-ul Merseyside din această seară, în Cupa Angliei.
Atmosfera înainte de startul meciului a fost una destul de calmă în oraş, poate şi pentru că se juca în prima zi a noului an, dar asta nu înseamnă că stadionul nu a fost plin. Dimpotrivă, am văzut foarte puţine locuri goale în timpul jocului, câteva zeci, mai mult nu…
Vremea a fost una tipic britanică pentru această perioadă: ploaie deasă, măruntă, în rafale, acompaniată de fulgi de zăpadă pe alocuri… toate acestea pe un frig pe care nu l-am mai întâlnit până acum pe vreun stadion. Prima repriză a fost mai degrabă una de uzură, în care Liverpool a căzut în capcana întinsă de gazde, iar forţa şi determinarea celor de la Burnley au ţinut tabela neschimbată până la finalul primelor 45 de minute. Unul dintre motivele pentru care nu am avut o primă parte foarte spectaculoasă (pe lângă faptul că jucătorii încă mai resimţeau oboseala de după Crăciun şi Revelion 😀 ) poate fi şi faptul că Jurgen Klopp nu s-a putut baza pe foarte mulţi jucători în vederea acestei deplasări grele, contra unei echipe de pe 7 în Premier League; 
care a obţinut rezultate excelente în acest sezon. Absenţele notabile au fost: Coutinho, Salah, Henderson şi Sturridge, în timp ce Firmino a fost rezervă, iar van Dijk, noua achiziţie a celor de la Liverpool, nu a putut fi inclus în lot.
Şi fanii au fost liniştiti în prima parte a jocului, dar o dată cu începutul celei de-a doua reprize a meciului, suporterii cormoranilor care au făcut deplasarea în Lancashire s-au trezit din mahmureală şi au încurajat încontinuu echipa. Nu a trecut foarte mult timp de la debutul celei de a doua părţi şi Mane a interceptat o centrare de la Alexander-Arnold (TAA), după care a şutat năpraznic de pe 16 metri la vinclu, scuturând plasa porţii gazdelor de toată apa care s-a depus de la ploaie.
Burnley a egalat cu trei minute înainte de final şi cu toate că am fost supărat şi nervos, momentul a fost unul senzaţional, iar atmosfera din tribune a fost una incredibilă. Oamenii s-au bucurat la gol, iar imediat după reluarea partidei tot stadionul (şi când zic asta mă refer la fiecare om prezent în tribune care era fan Burnley) a început să cânte (strige) şi să arate spre peluza suporterilor Liverpool: „you’`re not singing anymore”… moment în care „m-am făcut mic” şi am apreciat în linişte pasiunea pe care o au fanii unei echipe mici pentru echipa lor. Cu toate că gazdele simţeau cu au furat un punct şi că pot pleca mulţumite de la meci, Liverpool a dat lovitura chiar la ultima fază a partidei, iar o lovitură libera trimisă în careu de Ox Chamberlain a fost reluată spre poartă de Lovren şi Klavan a marcat chiar aproape de linia porţii. A fost delir în stand-ul tribunei în care se aflau oaspeţii, cormoranii obţinând trei puncte vitale în vederea luptei pentru podium.
Nu am avut şansa să stau în peluză alături de fanii Liverpool care au făcut deplasarea la Burnley şi am fost nevoit să stau în tribună, lângă localnici, fani Burnley… a trebuit să îmi cenzurez uneori emoţiile şi sentimentele, dar asta nu înseamnă că nu m-am bucurat atunci când au marcat băieţii antrenaţi de Klopp!!!
P.S. Am procentaj de 100%! 2/2! Am asistat din tribune la două meciuri ale cormoranilor şi au fost tot atâtea victorii. Sper să o ţin tot aşa. Multumesc! 🙂
