De data asta m-am oferit eu sa scriu cronica, chiar dacă nu prea am cuvintele la mine, iar alții se descurcă mult mai bine cu scrisul, dar e o tradiție frumoasă, pentru că aceste amintiri rămân peste timp și de aceea merită făcut acest efort.
Evenimentul de azi, desfășurat sub semnul tradiției, pentru că nu știu cât timp trebuie să treacă pentru ca un eveniment să devină tradiție, dar cu siguranță a trecut suficient de mult timp de când în aceeași zi de sâmbătă, la aceeași oră, în același loc, în sala B a casei baschetului Clujean, BT Arena, ne-am întâlnit echipați în aceleași culori alb și negru pentru a ne bucura împreună de acest sport elegant și de multe ori spectaculos.
Contextul e același, dar unicitatea momentului e dată de actorii care intră în scenă și dau viață unui eveniment deosebit de toate celelalte de până acum…
12 actori, 6 în echipament alb, având pe decanul de vârstă, Ovi Blag, Mihai Lăpușan, Juki, Radu Simu, Oli și Tebu și 6 îmbrăcați în negru, conduși de Ciucă, având în componență pe David, Dani Rus, Flo, Călin Ilea și subsemnatul.
Înfruntarea a început promițător cu o victorie a echipei noastre, urmată de 4 victorii a echipei îmbrăcată în alb. Cu excepția ultimului meci, toate celelalte au fost foarte echilibrate, fără a indica diferența mare din scorul final, dar ei au fost mai buni, reușind să ne domine la nivel fizic și tehnic.
Să vedem acum câțiva din remarcații zilei… chiar dacă aș putea fi acuzat de subiectivism, aș vrea să îl remarc pe Radu Simu, care din punctul meu de vedere a făcut azi diferența. A aruncat aproape perfect de la linia de 3 puncte de câte ori a avut ocazia, a avut pătrunderi spectaculoase, marcând aproape de fiecare dată și din apropierea panoului și a depus un efort deosebit în apărare, reducând semnificativ ocaziile de a marca ale echipei noastre. Mihai Lăpușan a dat dovadă de un nivel de energie care a impulsionat echipa în momentele grele, colaborând foarte eficient cu Juki, care a dominat sub panou, prin recuperări și aruncări precise, iar de la linia de 3 puncte ne-a pedepsit aproape de fiecare dată când apărarea i-a oferit un spațiu minim de manevră. Ovi Blag a fost imbatabil din unghiul de 45 de grade după ce s-a încălzit, făcând diferența pe contraatac. Oli și Tebu s-au făcut remarcați pe faza defensivă, reușind să își anuleze adversarii eficient.
La echipa noastră aș vrea să îl remarc pe Ciucă, care așa cum ne-a obișnuit, a depus un efort deosebit pentru a ne impulsiona, păstrând viu spiritul competițional, chiar și atunci când prin prisma scorului eram demoralizați; din păcate azi nu a fost la fel de eficient la aruncări, dar știm cu toții că acest lucru nu îl va face decât să revină pe parchet data viitoare și mai bun. Un alt coechipier care s-a făcut remarcat azi a fost Flo, care ne-a surprins pe toți cu un nivel de energie și o mișcare pe teren extraordinare; ne-a ținut în joc deseori prin aruncări de la 3 foarte precise și prin pătrunderi neașteptate. David a fost foarte precis azi de la 3 puncte, și a avut câteva contraatacuri spectaculoase, dar per total a fost marcat foarte bine de Lăpu, care nu i-a permis prea multe puncte în meciul de azi.
Dani Rus a depus un efort constant, ajutând deseori în apărare, dar pe faza ofensivă a fost apărat foarte eficient de Oli. Călin Ilea a făcut un efort deosebit și a venit chiar dacă e accidentat, deși inițial a avut o tentativă de a se retrage, lucru care nu i-a permis să joace la nivelul la care ne obișnuise.
Mie mi-a fost greu sub panou cu Juki, care e un adversar redutabil, cu o înțelegere extraordinara a jocului, mișcându-se cu lejeritate și eleganță, având o poziționare foarte bună pe teren, care i-au oferit avantaj în joc.
La sfârșit am vorbit de sănătate, de kilogramele în plus și la cafea am dezbătut desigur situația sportului românesc și a celui din Cluj.
Îmi doresc ca această frumoasă tradiție care continuă să ne aducă împreună în fiecare săptămână ca să ne bucurăm de baschet și de prieteni să continue mult, mult timp de acum încolo.
Dar până atunci… pe data viitoare!
