Familia Porumb este una de sportivi sută la sută. Cornel Porumb-atlet, Marilena Porumb-voleibalistă, Ciprian senior-tenisman, component de Cupa Davis și Ciprian jr.-tînăr tenisman talentat, jucător în ciruitul ITF, la 18 ani. În colțul meu cu amintiri am găsit azi un interviu cu marele atlet Cornel Porumb, un stîlp al societății clujene, dispărut dintre noi prematur, în anul 2007. Vă redau frînturi din acel material, sper să vă facă plăcere reîntîlnirea cu un mare campion. Și poate că, citind acest material și cineva din conducerea Universități, va analiza oportunitatea ca sala de atletism din Parcul Babeș să poarte numele acestui mare atlet. Ce spuneți?
Într-unul din putinele interviuri acordate presei, de acum cîtiva ani, rememorînd anii studentiei, Cornel Porumb se destãinuie:
„Orasul Cluj se identifica în mintea mea drept singurul unde m-as fi putut realiza. Am intrat în primul an la Facultatea de Matematicã si Fizicã, dar dupã un singur an m-am transferat la Politehnicã, facultate care era mult mai aproape de aptitudinile mele de ordin practic. M-am bucurat încã de la început de o atmosferã studenteascã extraordinarã, în care colegii mei erau si prietenii mei cei mai buni. […]
Simteam încã de la debutul meu la „Universitatea” cã am de apãrat onoarea unui club care se respectã, un club care a scris istorie în atletismul românesc. Înconjurat de oameni de o calitate ireprosabilã, m-am simtit valorizat, dar si responsabil de ceea ce aveam sã întreprind. Pregãtirea specificã constituia pentru mine o mare plãcere, pentru cã întreaga atmosferã care domnea în jurul meu era propice marii performante, de respect si mare prietenie. Munca alãturi de antrenorii mei Ion Moina, Ion Arnãutu si Ion Soter a fost una de care îmi aduc aminte cu mare plãcere. […]
Cifrele seci ale performantelor în atletism rãmîn mãrturie vie a sutelor de ore de antrenament. Este un sentiment oarecum frustrant sã stii cît ai muncit pentru a te pregãti pentru o competitie în care evoluezi cîteva minute, în care trebuie sã dai tot ceea ce ai mai bun din tine. Cîteodatã reusesti, si atunci simti ceva special în interiorul tãu, alteori pierzi, si atunci ti se pare cã se prãbuseste cerul asupra ta, o altã senzatie „tare”, pe care numai sportul ti-o poate da. ªi într-un caz si în celãlalt, trebuie sã o iei oarecum de la început. Cîstigãtorul vrea sã îsi pãstreze titlul, învinsul „arde” la gîndul revansei.
A trecut mult timp de cînd viata mea palpita în jurul arenei, dar simt si acum acel fior unic. […]
Timpul a trecut, iar astãzi, privind retrospectiv, consider cã nu m-am fãcut de rusine. Campion olimpic la Roma (1960) a devenit Robert Savlakadze (URSS), cu 2,16 m, pe podium mai urcînd Valeri Brumel (URSS), cu 2,16 m si John Thomas (SUA), cu 2,14 m. Din delegatia noastrã masculinã s-au remarcat Zoltan Vamos (locul 5 la 1.500 m), dar fetele au fost cele care au uimit prin „aurul” Iolandei Balas la înãltime si „bronzul” Liei Manoliu la disc.
Perioada aceea era una romanticã, în care ne interesa mai putin cîstigul material, pentru cã simteam efectiv o mare plãcere în a ne întrece cu alti sportivi, în a ne mãsura fortele cu acestia. Trebuie sã recunosc cã principala realizare a unui sportiv român era sã „iasã” din tarã, fie si numai în Bulgaria, de exemplu. Cu totii, cei care eram convocati sã reprezentãm România peste hotare, ne consideram niste privilegiati ai sortii, mai ales atunci cînd ajungeam în Occident. […]
Mereu mîndru de familia sa / Cornel Porumb era un familist convins. „Una dintre componentele „Universitãtii” mi-a captat în mod special atentia, atît de mult, încît a devenit sotia mea. Marilena Cucu a fost si ea o sportivã foarte talentatã, jucînd multi ani la Cluj, fiind de asemenea o componentã de bazã a lotului national al României. Între noi a existat întotdeauna o întelegere reciprocã, iar faptul cã am fost amîndoi performeri, a contribuit o datã în plus la surmontarea dificultãtilor inerente din viata de zi cu zi.
Sînt mîndru de bãietii mei. Atît Cornel, cît si Ciprian mi-au oferit numai bucurii. Cornel a cochetat cu sportul, dar optiunile lui s-au îndreptat spre alte domenii. Ciprian a început cu ping-pongul, în grupa antrenorului Bledea, cu rezultate foarte bune. Pentru cã îl luam de multe ori cu mine la tenis, contactul cu racheta a fost pentru el inevitabil. Restul îl cunoasteti, Ciprian a ajuns jucãtor de Cupa Davis, component de bazã în lotul României si unul dintre cei mai talentati tenismani, dupã Nãstase si tiriac.
Spre marea mea satisfactie, nepotul meu, Ciprian jr. are aptitudini exceptionale pentru tenis, are cîteva succese importante la categoria sa de vîrstã si îi tin pumnii sã ajungã un mare sportiv», a declarat, acum cîtiva ani, Cornel Porumb.
Nepotul luptã acum pentru bunicul sãu / Ciprian, la nici 14 ani (n.r-la vremea interviului acesta), ocupã locul 4 în Europa la categoria lui de vîrstã si în momentul aparitiei acestui articol, el se afla în Cehia, luptînd pe terenul de tenis pentru obtinerea unei victorii dedicatã memoriei bunicului sãu.
… Anii au trecut… Destinul sãu asemeni multor altor sportivi clujeni ai epocii care învãtau si fãceau sport cu aceeasi dãruire. Rezultatele lui Cornel Porumb au fost maximale în ambele domenii. Inginer destoinic si priceput, Cornel Porumb a fost o persoanã predestinatã a conduce oameni, pe care a stiut întotdeauna sã si-i apropie în cei 35 de ani pe care i-a slujit în folosul colectivelor de la „Tehnofrig”, dar mai ales la „Napochim”.
…Si a fost 12 ianuarie 2007… Dimineata inginerul Cornel Porumb iesise din casã pentru a merge la lucru…
N-a mai ajuns… I s-a rupt firul vietii… la aproape 68 de ani! Și mai avea atîtea de fãcut!
Cornel Porumb: 1939-2007
Zodia : Taur
Studii :
- Liceul “Gheorghe Lazăr”, Sibiu
- Facultatea de Mecanică –secţia TCM Cluj, promoţia 1963
Activitate sportivă :
- 2 titluri de Campion Naţional al României (juniori)
- 4 titluri de Campion Naţional al României (seniori)
- autor a 3 recorduri naţionale ( 2,05 m, 2,07 m, 2,11 m )
- 3 titluri de Campion Balcanic
- 1 titlu de Campion Mondial Universitar, 1959, Torino
- câştigător a peste 30 de concursuri internaţionale
- component al Lotului Olimpic al României, Roma, 1960
- locul 11 la Olimpiada Roma 1960, la egalitate cu locul 6, care a punctat în clasamentul general
- câştigător al concursului “Balkan – Scandinavia”, 1960, Stockholm
- component al “Universităţii” Cluj pe tot parcursul activităţii sale de sportiv
- maestru al sportului, din 1960
- antrenorii săi preferaţi, sub îndrumarea cărora a lucrat: Ion Moina, Ion Arnăutu, Ion Soter
Activitate profesională :
- Inginer la “Tehnofrig” Cluj, din 1961
- Şef secţie “Napochim” Cluj, din 1967
- Inginer şef “Napochim” Cluj, din 1971
- Director General “Napochim”, din 1990


2 comentarii
nu observ nici o reactie la ideea mea, nu mi-a sunat telefonul, o sa mai insist
L-am cunoscut pe Cornel Porumb…o legendă de om ! Îmi pare rău că a plecat aşa de devreme …Poate veţi reuşi să realizaţi ce v-aţi propus ,domnule Ovidiu Blag. Cornel Porumb realiza cam tot ce îşi propunea în drumul său ! Cu respect ! Ioana Sandu