Steaua-Dinamo, Dinamo-Steaua, în orice formă vreți, se zice că e derby de România. Ok, așa să fie. Dar într-o zi cînd fotbalul românesc dădea semne de moarte clinică (povestea cu judecarea rămînerii pe prima scenă a unor echipe, printre care unele chiar echipe-simbol în istoria fotbalului românesc) tu să te uiți pe partea cealaltă a drumului și să îmi vorbești cu obstinație despre eternul derby mi se pare prea mult.
Mai dă-l naibii de derby!
Toate televiziunile, toate știrile, toate vorbele din lume despre derby.
Hai să ne mințim atunci că fotbalul nostru e frumos, e cu derby, și să jucăm așa cum zice unul de pe la Steaua de 10 ori unii cu alții. Să fie tot un Steaua și Dinamo peste tot.
Oricum, despre Steaua, cel puțin, nu s-a scris atît de mult nici precum în ultimul an nici atunci cînd a cîștigat Cupa Campionilor Europeni. Acum zic să se aplece jurnaliștii mai mult și asupra lui Dinamo, ca să fie echidistanță, și 50 la sută dintre media să vorbească despre Steaua și 50 despre Dinamo. Să fim și noi corect informați, nu așa, părtinitor. Și despre celelalte echipe din campionatul României (atîtea cîte au mai rămas) să nu scrie nimeni nimic. Oricum există orașe în România cu echipe de fotbal proprii, chiar prim-divizionare, dar cu mai mulți suporteri înfocați ai „granzilor”, așa că actul li s-ar putea părea absolut normal…
