De ceva timp sunt supărată pe mine pentru că m-am cam îngrăşat. Aşa că, azi dimineaţă, am decis să ies ceva mai repede în parc şi să fac nişte exerciţii pe aparatele din apropierea terenului de baschet. Ghinionul meu a fost că aparatele erau ocupate de seniorii nelipsiţi de la matinala socializare offline. Iar când s-au eliberat, cheful meu cam trecuse şi, oricum, începeau să apară colegii de PMOB.
Ne-am strâns cinci şi am început un lung şir de meciuri de 2 pe 3, la un coş. Adică: Ovidiu cu Marius versus Călin, Luci, eu. Apoi eu şi Călin versus Marius, Luci, Ovidiu. Şi tot aşa până am ameţit. Rezultatul final? Habar nu am. Ştiu că la un moment dat Marius se lăuda că a câştigat 3 meciuri, dar până în final probabil că a şi pierdut, cel puţin meciul pe care l-a jucat cu mine ca parteneră. Un rezultat final tot ştiu: am alergat enorm de mult, aşa că nu regret că nu am apucat să-mi exersez talentele pe aparate.
Nu ştiu dacă a fost o echipă de doi care să fi câştigat meciul, dar ştiu că de două ori s-a jucat la confirmare. Şi o dată chiar când eu eram în echipa mică. Asta aşa, ca să mă laud puţin, dacă tot eu sunt cea care scrie cronica.
În timpul meciurilor, a apărut şi Miclăuş, şontâc-şontâc, sprijinit în baston. A ţinut scorul şi atât. Adică nu a ţinut cu nicio echipă.
Ultima parte a întâlnirii s-a desfăşurat într-un spaţiu nou, recent deschis în zona parcului, se numeşte Colin`s şi cred că Ovidiu nu are nimic împotrivă dacă îi facem puţină reclamă. Asta pentru că: ne-a plăcut foarte mult cafeaua, preţurile sunt potolite şi e foarte aproape de terenul de baschet. În plus, curtea este foaaaaaarte primitoare, la fel şi chelnerii (ţele). Cred că ne va plăcea acolo.
