Sursa foto:
Fabrice Coffrini / AFP/Getty Images
Acum patru ani, la Londra, România obținea 9 medalii: două de aur, cinci de argint și două de bronz. Aurul era pentru Alin Moldoveanu, la tir, și pentru Sandra Izbașa, la sărituri. Argintul era pentru Alina Dumitru, Corina Căprioriu (judo), Roxana Cocoș (haltere), echipa de sabie pe echipe masculin și Cătălina Ponor, la sol. Bronzul era pentru echipa feminină de gimnastică și pentru Răzvan Marin, la haltere. Adică 3 la gimnastică, 2 la haltere, 2 la judo, una la scrimă și una la tir. Cu aceste performanțe ne-am clasat pe locul 27. Anul aceasta stăm așa:
–Un aur la scrimă, adică o confirmare a continuității rezultatelor foarte bune la acest sport.
–Un argint la tenis, o premieră pentru sportul românesc, o performanță deosebită.
–Un bronz la haltere, adică o confirmare a școlii de haltere românești.
Și-acuma:
Unde mai avem sportivi, unde mai sperăm?
– la gimnastică, Ponor și Drăgulescu.
–la atletism, la triplu salt, cu Marian Oprea cel mai autorizat, dar cine știe, poate apare și altcineva ?
– la lupte, acolo unde competiția începe mîine și avem 4 sportivi
–la haltere, unde mai avem o sportivă, pe Aanei, la plus 75 de kilograme
–la canotaj, cu finala de 8 plus unu azi
–la box, cu Mihai Nistor care luptă azi
-și desigur, la handbal, unde așteptăm calificarea…
Dacă din aceste posibilități am mai culege ceva, ar fi foarte bine.
Dacă nu, am rămîne cu 3 medalii, adică a treia partea din ceea ce am obținut acum 4 ani.
Și dacă am rămîne cu aceste medalii, asta s-ar datora, în principal, necalificării echipei feminine de gimnastică și ghinionului de la judo. În rest, ce apariții să fi avut, de unde să fi venit medalii în plus, de la ce sporturi care ne-ar fi recomandat? Pînă la urmă am luat medalii la scrimă și haltere, adică acolo unde am luat și acum 4 ani, plus tenisul.
Concluzia e una simplă: să sperăm, în continuare și să le ținem pumnii alor noștri. Și dacă deocamdată sîntem pe locul 23 înseamnă că sîntem cu 4 locuri mai sus decît acum 4 ani…
Despre sportul din România, în general, cu siguranță că se poate vorbi la infinit. Respectiv despre reculul său evident. Dar deocamdată să rămînem la cifre și la statistici, ca să avem un punct de pornire pentru analizele viitoare.
