În fiecare an, de 21 decembrie, întreaga ţară aniversează sacrificiul celor căzuţi în 1989 pentru libertate.
La fel facem şi la Cluj-Napoca. Şi e drept să procedăm astfel.
De regulă, oficialităţile dau comunicate mai bombastice sau mai blazate, după inspiraţie. Bifează câte o depunere de coroane. Şi cam atât.
Poate, pentru o mai bună apreciere a evenimentelor, nu ar strica să le cunoaştem. Cunoaşterea adevărului ne face liberi, cum zice evanghelistul. Iar libertatea atât de scump plătită atunci ar avea un alt gust. Am vedea cum şi am înţelege mai bine preţul cu care a fost dobândită. Nu degeaba o fotografie face cât o mie de cuvinte. Darmite o oră de film, adică 25 de fotograme ori 60 de secunde ori 60 de minute?
În fiecare an, de 21 decembrie, la Cluj se revarsă doze de patetism şi dramaticele clişee ale profesorului Răzvan Rotta. Le ştim cu toţii, pentru că le-am văzut de atâtea ori. Ele surprind instantanee ale celui mai sângeros incident al Revoluţiei de la Cluj. Acolo au murit 13 oameni, în Piaţa Libertăţii (actuala Unirii).
Din motive obscure, un anume film video nu ne este niciodată prezentat. Deşi el există.
În cursul zilei de 21 decembrie 1989, un post fix de filaj al SJC (Securitatea Judeţeană Cluj) funcţiona în clădirea hotelului „Continental”. Era poziţionat la etajul 2, folosind ferestrele de la colţul imobilului. E partea unde linia construcţiei se rotunjeşte, unind faţada nordică, de pe strada Napoca, şi cea de est, de pe strada Universităţii.
Punctul era bine ales pentru supravegherea Pieţei. Se cunoşteau posibilele locuri de concentrare a demonstranţilor. Se ştia din timp că vor veni. Limbi multe, urechi şi mai multe. Plus TO (tehnică operativă). Iar zona era destul de „securistică”. Vis a vis, în clădirea care adăpostea şi adăposteşte Uniunea Scriitorilor, la mansardă, funcţiona un post de retransmisie pentru comunicaţiile şi mijloacele TO ale ochilor albaştri. Nu foarte departe se găsea şi sediul conspirat al unităţii de filaj care deservea Securitatea Cluj.
În acea zi fatidică, filorii şi-au făcut meseria. Cele mai importante aspecte au fost fixate pentru posteritate. S-a fotografiat şi s-a filmat pe cameră VHS. Era un eveniment de gravitate deosebită. Întreaga succesiune a faptelor care a dus la moartea celor 13 oameni a fost imortalizată. În mod normal, înregistrarea ar trebui să devină patrimoniu naţional, să o putem vedea, să luăm aminte. Nu se întâmplă aşa.
O singură dată, printr-o scăpare, au ieşit în eter câteva secvenţe din filmul cu pricina. Ele nu arată momentul culminant, cum ar fi de aşteptat, ci acţiunea FOI (Forţele de Ordine şi Intervenţie- scutierii). Aceasta a avut loc mai târziu şi nu a provocat morţi.
În contextul disputelor legate de rolul diferitelor forţe în evenimentele de la Cluj, caseta video cu înregistrarea respectivă nu ar fi trebuit să aibă viaţă lungă. Toată arhiva fostei Securităţi judeţene a fost preluată, în acele zile, de militarii din Ministerul Apărării Naţionale. Ei ar fi putut-o distruge. Se dovedeşte că n-au făcut-o. Ba mai mult, o copie a ajuns şi la Televiziunea Naţională, care a folosit acea scurtă secvenţă din ea.
Memoria martorilor e fragilă şi nesigură în condiţii de stres, s-a dovedit asta de nenumărate ori în istorie. Cine are interesul ca un document de prima mână referitor la evenimentele din decembrie 1989 să zacă nedifuzat? Şi de ce?
3 comentarii
Filmul acesta chiar ar trebui difuzat! Nu mi-am imaginat ca exista asa ceva, si de 20 de ani nu l-a difuzat nici o structura, televiziune, mogul!
In 21 decembrie 1989 am fost la Spitalul militar unde era internat un unchi de-al meu, fost aviator, in faza terminala. Pe scarile de la intrare am vazut picaturi de sange. La unchiul acela in vizita era un fin de-al lui, din Bucuresti, securist.Am aflat ulterior ca era securist, dar in momentul in care am intrat in salon m-au frapat ochii lui extrem de patrunzatori cu care, practic, ne-a scanat pe mine si pe mama in cateva fractiuni de secunda. Am spus despre sangele de la intrare si-n secunda urmatoare si-a luat ramas bun de la bolnav si a disparut. Nu am stiut niciodata ce s-a intamplat cu acel securist, ce cauta el in Cluj exact in ziua aceea.
din pacate o sa ajungem sa depunem coroane la statuia lui avram iancu si pentru mortii din revolutie. cred ca matis și nemeș s-ar răsuci în mormînt. mă și mir cum naiba de a inceput revolutia la cluj din fata lui matei corvin și nu din someseni sau din floresti
Sunt fiica unui erou martir,care a fost impuscat in Piata Libertati,as vrea si eu sa vad acest film 🙁