Adrian Baciu, din Australia
Adrian, unul dintre cei doi domni care scriu la Splendoarea Sportului, un blog pe care l-am lăudat aici, mi-a trimis un articol despre primele lui experienţe pe tărîm australian. Mai mult, sînt şanse de aproape sută la sută (lucrăm la finisaje) ca el să se alăture echipei noastre, ceea ce nu poate decît să ne bucure. Pentru că sîntem tare curioşi ce fac românii noştri atît de departe de ţărişoara noastră dragă, atît de încercată în aceste clipe. Dar să nu mai lungim vorba şi să citim ce ne scrie Adrian:
Q: Where are you from? A: Romania!
Au trecut mai bine de doi ani de cand imi petrec viata pe taram strain, departe de Romania, chiar foarte departe sa fiu mai adecvat cu realitatea, Australia fiind la celalalt capat al lumii. In tot acest timp am avut ocazia de a intra in contact cu diferite persoane din variate colturi ale lumii. Sincer sa fiu nu am avut pana in prezent sansa de a vizita prea multe tari, insa ceva imi spune ca Australia este un fel de magnet pentru absolut toate nationalitatile existente pe Glob. De la americani, canadieni, japonezi, chinezi, indieni, columbieni, arabi, argentinieni, coreeni, si lista poate continua la nesfarsit, orice etnie poti gasi aici. Revenind la subiectul propus, am avut si eu prilejul de a cunoaste fel si fel de persoane , altele decat cele de pe meleaguri mioritice. Ca de obicei, in momentul in care intalnesti un strain, formalitatile se rezuma la un dialog de genul: Where are you from?…I’m from…iar apoi, in functie de caz, conversatia se dezvolta sau..daca nu, se sfarseste printr-un mediocru “Ok! See you next time! (un fel de “pleaca ba de aci ca ma plictisesti”). Spre surprinderea mea, majoritatea persoanele pe care le-am intalnit nu erau total pe dinafara la subiectul “Romania” ( R ), in sensul ca mai stiau cate ceva. Primul strain pe care l-am intalnit a fost… ia sa vedem cine ghiceste…un Australian-gresit…un Chinez-surprinzator, dar de asemenea gresit. Hai sa nu mai prelungesc tensiunea si sa spun ca primul pe care l-am intalnit a fost un turc. Da, un turc pe nume Kerem (el isi spunea Kevin). Conform asteptarilor era as la subiectul “R”, nici n-avea cum sa fie altfel avand in vedere ca era microbist. Prietenii stiu de ce: Galatasaray=Hagi=Romania. Probabil ca va intrebati ce cunoaste un asiatic despre Romania. Ei bine, nici prea prea, nici foarte foarte multe. Am intalnit asadar si multi asiatici, foarte multi, impresionant de multi, enorm de multi, incomensurabil de multi…mai dati-mi voi niste epitete ca sunt in pana de idei. Luand-o intr-o ordine aleatorie, imi amintesc ca eram la scoala ( studiind engleza) si tot asa, am dialogat cu o fata din China (numele imi scapa, aspectul nu…cel intelectualJ) care, la subiectul “R” n-a fost prea la curent dar, avand in vedere “aspectul”, i-am dat nota de trecere pentru ca cel putin stia ca exista aceasta tara. La situarea geografica m-a intrebat daca nu cumva Romania este o tara din Africa si…mi-a fost greu sa neg din prima, dar pana la urma i-am zis: “Nu, nu suntem din Africa…cel putin nu ca plasare geografica J
Intalnirile mele inter-etnice nu s-au oprit aici si au continuat cu un indian (lu’ asta i-a placut relieful Romaniei), un arab ( stia ca suntem latini), un german ( asta auzise de Shtoia Bucharest), un australian ( asta era prea cult pentru mine…ma luase cu George Enescu), un alt australian ( tipul era intrigat daca a existat sau nu Dracula in Transilvania; nu mi-a parut simpatic si i-am zis DA..a fost, si inca cumJ) si, cum era de asteptat multi chinezi ( printre cunostiintele lor despre “R” s-au numarat “Haghi”, adica Hagi, Nadia Comaneci sau pretinu’ Dracula)
Ultimul pe lista noilor cunostinte a fost un coreean cam la 35-40 de ani pe nume Lee Sun Park. Asa la prima vedere puteam sa pariez ca habar nu are ca exista Romania pe harta, dar ulterior aveam sa ma insel amarnic. Imi amintesc ca la auzul numelui de “Romania” fata lui pur si simplu s-a luminat. Pe moment crezusem ca “Romania” o fi insemnand ceva in limba lui, de genul “te iubesc” sau stiu si si eu, un alint…Ma gandeam sa fug naibii de langa el ca cine stie ce intentii “prietenesti” are in gand. Pana la urma am riscat si am zis sa continui discutia sa vad incotro…Si nu, nu era de cealalta parte a “baricadei”, ci pur si simplu stia foarte multe despre Romania, mai ales despre nea Nicu despre care avea numai cuvinte de lauda (oare de ce nu ma mir?). Dupa un timp chiar m-am plictisit si, mai mult sau mai putin direct, i-am zis ca nu “gustam” comunismul la acea vreme ( gustam altceva, la sanul mamei J)
Asadar, asta este Romania in ochii strainilor. Buna sau rea ea e tara noastra si ne mandrim cu ea. ( injuraturile voastre la aceasta afirmatie sunt bine-venite pe blog sau pe adresa personala, oferita bineinteles la cerere).
PS Adrian, aşteptăm o fotografie, să ştie lumea cum arăţi şi cum arată Australia asta, mama ei!
PS 1 Data viitoare o să ne scrie şi cu diacritice, acum n-a avut, dar face rost.
