Zilele trecute Zentrokultul a scris câte ceva despre distrugerea Parcului Feroviarilor de către Fotbal Club CFR (îl puteţi reciti aici). În urma articolului s-a trezit cu nişte comentarii. Ele sunt binevenite, chiar dacă nu sunt favorabile. Suntem receptivi la critică, cu condiţia să nu fie rea- voinţă.
Impropriu spus: „s-a trezit”. Platforma Media funcţionează aşa: autorul articolului aprobă sau nu comentariile, şi abia apoi ele pot apărea la articolul respectiv. Asta ca să nu ne pomenim cu o ploaie de mârlănii din partea web-frustraţilor.
Zentrokult a zis: „să fie pluralism!”; „să fie libertate de exprimare!”. Aşa că a aprobat toate comentariile, şi ele pot fi admirate sub articolul cu pricina. Le-a şi răspuns, pentru că Zentrokult detestă să rămână dator.
Unui singur comentariu, Zentrokultul nu i-a răspuns. La o analiză de conţinut, el aparţine unui localnic din Roşia Montană (sau unei persoane bine familiarizate cu locul). Şi care se ascunde cu mult curaj în spatele pseudonimului Arici Arici. Dăm mai jos textul integral:
o „Domnule Damian,
va imit exemplul si folosesc si eu copy-paste; desi spuneti “Sunt Doctor în Istorie” dovediti ca nu prea aveti habar de ce s-a intamplat pe la rosia montana (sau alburnus, dupa numele ei dacic???? (chiar asa, ati chiulit de la orele de latina?? )
cred ca si un felcer in istorie stie ca la minele din alburnus n-au lucrat daci ci lucratori adusi de romani din Croatia. dacii, stimate dle doctor in istorie, extrageau aur aluvionar si cred ca ar fi cam greu sa gasim urme dacice printre valurile paraului foies. studiati putin istoria si tehnicile mineritului de aur roman din restul europei si veti vedea ca la rosia montana toate elementele sugereaza utilizarea exclusiva a tehnicilor romane. forma galeriilor este trapezoidala, la fel ca in spania, italia dimensiunile la fel, tehnicile de spargere a rocilor sunt si ele identice cu cele din minele exploatate de romani in restul continentului. nimic dacic, maestre, nici la inceput de galerie, nici la capatul ei. ma mir ca nu stiti aceste lucruri daca tot suntem aici de vreo doua mii de ani…
instalatia miniera romana de care pomeniti este o roata de apa ce a fost deja conservata de echipele de arheologi, face parte din patrimoniu si nu a fost aruncata la gunoi. parafrazandu-va, spun si eu ca daca aveti greutati in cunoasterea si intelegerea mineritului de aur roman, exista scoli care pot remedia situatia.”
Aşa se încheie citatul. Şi acum- reply.
Cititorii articolelor din topicul Zentrokult, se cuvine să ştie că respectivul nu face afirmaţii necontrolate şi nesusţinute. Asta o putem garanta.
Aici puteţi citi raportul de cercetare arheologică din campania de săpături 2002 de la Roşia Montană. El sintetizează lucrările Misiunii Arheologice Franceze, cu specialişti cooptaţi şi din alte institute: Béatrice Cauuet, Clément Assoun, Gérald Bonnamour, Rolande Carré, Antoine Constans, Claude Dubois, Jérôme Girard, Estelle Guilini, Thierry Moindrot, Géraldine Thiery, Christian Vialaron (CNRSUTAH), Bogdan Benea, Sorin Faur, Nicoleta Feier, Lucreţia Ghergari, Nuţu Groza, Corina Ionescu, Călin Tămaş (UBB Cluj Facultatea de Geologie), Eric Kammenthaler, Gerhard Lehrberger Vladimir Ruttner (Universitatea Tehnică München), Romică Pavel (MCDR Deva).
E un raport in extenso, realizat după toate regulile ştiinţei. Şi extrem de interesant. Redau mai jos doar câteva fraze:
„În cursul săpăturilor din galeriile G 12 şi G 13 au fost descoperite o serie de fragmente de lămpi romane (firmalampen), datate secolul II p. Chr. (Loeschke X). Au fost descoperite şi fragmente de ceramică emailată şi de asemenea, fragmente de lemn, respectiv resturile unei scânduri mici, precum şi cărbune de lemn. Analizele izotopice au furnizat următoarele datări: 2160 +/- 50 BP pentru scândură (de la 265 la 90 a. Chr.); 1860 +/- 60 BP pentru cărbunele de lemn (de la 45 la 260 p. Chr.). Datarea scândurii indică o vârstă dacică (mijlocul secolului III la începutul secolului I a. Chr). Datarea cărbunelui de lemn indică mai degrabă perioada romană (mijlocul secolului I la mijlocul secolului III p. Chr.). Încă din anul 2000 s-a conturat posibilitatea descoperirii unor artefacte dacice la Roşia Montană ca urmare a unei prime datări izotopice 14C (mijlocul secolului I a. Chr. la sfârşitul secolului I p. Chr.) obţinută pentru un stâlp de lemn din susţinerea unei lucrări miniere antice din sectorul Orlea. Rezultatele obţinute sugerează etapizarea activităţii miniere din această parte a masivului Cârnic în două etape: o primă fază de săpare a unor galerii simple în epoca dacică, urmată de adâncirea şi lărgirea lucrărilor miniere în epoca romană.”
Comparaţi acest text cu însăilarea nefericitului nostru corespondent. Mă distrează mai ales propoziţia: „nimic dacic, maestre, nici la inceput de galerie, nici la capatul ei.” Evident, şi restul comentariului devine o mostră de umor involuntar, al cărui secret numai semidocţii îl cunosc.
Ca să o spunem mai clar, la Roşia Montană, dacii exploatau galerii miniere încă înainte de Burebista, Decaineus ş.a. Asta dacă nu cumva şi Carbonul 14 minte, în cârdăşie cu ecologiştii şi cu ungurii, pentru a le sabota roşienilor fericirea de a se bălăci într-o cocină de cianuri.
„(sau alburnus, dupa numele ei dacic???? (chiar asa, ati chiulit de la orele de latina?? )”, mai zice goldistul.
Bietul de el, probabil consideră că tot ce se termină în –us trebuie să fie latin. Ca şi următoarele nume: Darius (rege persan), Viriatus (căpetenie celtiberă), Arminius (războinic germanic), Decebalus (rege dac). Romanii nu le-au latinizat numele, pur şi simplu –us este un sufix arhaic indo-european, comun tuturor limbilor din această familie, în formele lor vechi (vezi şi localitatea actuală Alytus din Lituania, foarte similară cu hidronimicul dac Alutus).
Sărmanul pseudonim crede că „felcer” e sinonimul peiorativ pentru doctor în ştiinţe. Probabil o altă mostră de humor a (i)literaţilor de la cafeneaua literară „Între craci” din Roşia Montană (un loc extrem de pitoresc, dealtfel, unde la 9 dimineaţă găseşti deja mulţi roşieni beţi gata).
Problema e mult mai gravă.
Aici avem un exemplu de semianalfabetism agresiv, de trogloditism cu aparenţă ştiinţifică, de primitivism care-şi deghizează bâta sub mantia pseudo-culturii. Şi care este acelaşi ca în cazul Parcului Feroviarilor.
Hai să zicem că nu ar exista urme dacice acolo: asta înseamnă că totul merită distrus?
Monumentul istoric şi uman „Cetate” din aceeaşi localitate a fost nimicit prin dinamitare, din 1970 până în prezent. Încă din 1967 se punea problema închiderii exploatării, pentru că aurul filoanelor din galerii era pe cale de epuizare. Viitorul sinistru Nicolae Ceauşescu ar fi vrut să salveze situl. A făcut presiuni clasa muncitoare din Roşia. Şi a obţinut satisfacţie. Cu dinamita.
Acelaşi segment social se arată acum zelos să-şi distrugă localitatea natală, cu toate valorile din ea. În pofida faptului că, foarte probabil, aurul recuperat prin această nelegiuire va fi infim, comparativ cu daunele. După care ar vrea să facă acelaşi lucru la Brad, la Certeze, la Baia de Arieş şi apoi în judeţul Cluj, perimetrul Băişoara. Iar pe urmă, după ce vor termina şi cu astea, să se răspândească prin Târgu Mureş, Alba Iulia, Cluj Napoca, Oradea etc. Şi să-şi trădeze şi localităţile de adopţie pentru 30 de arginţi.
Împotriva unui asemenea primitivism merită luptat.
P.S. Pe viitor, comentariile venite din partea unor pseudonime zoologice, ca-n filmele cu securişti proşti din anii ’50, nu vor mai fi acceptate, deoarece reprezintă o pierdere de vreme.
6 comentarii
In primul rand ca reply-ul a venit la x zile de la postul lui Arici Arici. Ceea ce denota ca la momentul respectiv Horatiu Damian n-avea contra-argumente. Le-a cautat, sarut mana domnul Google, si acum iata! – prilej de un nou articol! Sa nu ne imaginam totusi ca Horatiu nu e destept.
In al doilea rand – vai de ei copaci! Au trebuit taiati ca sa fie construita o baza sportiva. Ma intreb cati copaci s-au taiat ca sa se construiasca Cluj Arena sau Sala Sporturilor din Cluj sau toate celalalte baze sportive dn Cluj-Napoca. Brusc, e o problema daca se taie copacii. E cusut cu ata alba ecologismul asta nascut peste noapte. E vorba de faptul ca e o investitie a CFR-ului si asta deranjeaza. Nu l-au deranjat pe Damian noroaiele de la Cluj Arena, nici faptul ca o latura a strazii e blocata de utilaje, nici ca s-a taiat fara autorizatie un copac reprezentativ pentru Cluj (cine nu stia plopul de peste 4 metri circumferinta?), nici ca pe terenul viran de langa stadion e un munte de pamant de 12 metri. Il deranjeaza acum cei 12 copaci taiati pe un teren unde se va construi o baza sportiva.
Si dai si lupta.
CosMIN
Cosmin: nu am avut ce căuta pe Google, informaţiile astea le ştiam dinainte. Pur şi simplu nu am vrut să le dau din burtă. Dacă tu le găseşti dând o căutare pe Google, jos pălăria. Mă îndoiesc.
„Într-o ţară civilizată, plopul secular de vis a vis de hotelul Sport din Cluj ar fi fost cruţat, indiferent de ce stadion futurist se ridică sau ba. Măcar pentru că a văzut mai multe decât oricare din vremelnicii notabili ai urbei. Da, dar noi sîntem o ţară de orăşeni de dată recentă.” După cum vezi, m-a deranjat felul în care a dispărut plopul acela şi am scris despre. Articolul e ăsta http://www.ovidiublag.ro/2011/03/banana-buldozerul-si-burta-arhitectului/
Pe mine fotbalul nu mă prea interesează, în ultimii 20 de ani a devenit o afacere şi nu prea mult peste. Înţeleg că nici pe tine nu te interesează problema spaţiilor verzi. Perfect, e dreptul tău, dar e şi dreptul meu să mă intereseze. Fiecare cu ale lui.
În Parcul Feroviarilor au fost mai mult de 12 copaci tăiaţi. Şi nu cred că un club bogat ca CFR are nevoie tocmai de un parc public. Pot la fel de bine să-şi facă bază de antrenament pe un teren viran.
Şi, în sfârşit, cred că poţi să-ţi iubeşti echipa fără să treci cu vederea toate măgăriile care se fac în numele ei. Echipa nu e nici Dumnezeu, nici mamă, nici tată. Eu sunt sigur că există o majoritate de suporteri CFR care nu aprobă ca papagalii orice se face în numele şi pe seama echipei.
În rest, spor.
bine domnule Horatiu. m-a deranjat agresivitatea cu care i-ati raspuns lui Arici Arici.
N-am răspuns neprovocat. În general, nu răspund aşa decât dacă încearcă cineva să mă calce pe bătături. Eu în articolul acela nu atacam pe cineva anume, îmi exprimam părerea despre o problemă. Ironii ieftine se pot face, dar eu măcar nu-mi permit să arunc vorbe în vânt. Ca dovadă că la commentul dvs. nu cred că puteţi spune că am răspuns agresiv. Putem avea păreri deosebite, şi mi se pare ok că v-aţi spus părerea şi faţă de articolul de mai sus. Eu cred că fotbalul şi natura pot exista foarte bine împreună.
Toate bune!
De agresivitatea celor care susţin exploatarea la zi a aurului la Roşia Montană şi distrugerea Apusenilor m-am lovit şi eu. Sunt cozile de topor cu care trebuie distrus peisajul ca să se umple borsetele celor de peste oceane. Din păcate, sunt plătiţi prea bine pentru mitocănia lor. Nu sunt capabili de o controversă civilizată pentru că nu au argumente, în afara celor furnizate de plătitori. Cum discutam la faţa locului cu un geolog de-al lor: nu mă deranjează că scoateţi aurul, ci, că-mi distrugeţi munţii!
Zamfir: ai surprins foarte bine esenţa problemei.