Dacă nu ar fi atît de fixist în idei, Pițurcă ar fi un antrenor mai bine cotat. Așa însă, cu ambițiile sale de a demonstra că nu abdică de la „principiile” lui, Pițurcă rămîne un antrenor care se chinuie mult pe margine și ne chinuie și pe noi, în același timp. Nu mai departe decît în partida de azi, de-abia cînd nu mai era nimic de pierdut i-a aruncat în luptă pe cei pe care trebuia să-i arunce de fapt acolo de la început. Rusescu, Maxim și Chipciu au scos egalul acesta nesperat, deși au jucat împreună doar vreo 3 minute.
Deși Maxim e titular la Stuttgart, deși Rusescu și Chipciu sînt cam cei mai în formă steliști și și-au demonstrat valoarea recent prin Europa, ei nu și-au găsit loc în teren decît în ultimele minute.
Sigur că a fost o întîmplare că am marcat în ultimele secunde, dar în același timp nu se poate neglija aplombul cu care cei trei au evoluat atît cît li s-a dat o șansă. Rusescu a deviat subtil o minge, Maxim a insistat deși era cu trei unguri pe lîngă el iar Chipciu a marcat.
Un meci care ne ține oarecum în cărțile pentru baraj nu merită foarte mult analizat. Dar ar fi indicat ca Pițurcă să își reanalizeze opțiunile și să renunțe la ideile fixe.
