Barbu, Miclăuș, Arthur, Blag, Ilea, David și Tebu, după vreo 5 meciuri…
Pentru că obiceiurile bune ar trebui să fie cultivate, astăzi am decis să revin la obișnuita alergare de sâmbătă dimineața, din parcul central, organizată sub egida PMOB. Și pentru că am lipsit la ultimele ediții, am aflat și că regulile s-au schimbat un pic (sau nu prea). Așa încât la orele 9 fără câteva minute, am ajuns la intrarea dinspre stadion, dar spre surprinderea mea nu recunoșteam pe nimeni. Pe banca unde altă dată căpitanii făceau strategia de joc erau acum florăresele.
Surprins de peisaj, am deci să fac o primă tură de alergare ca apoi să merg la terenul de baschet, poate că acolo am mai mult noroc. De fapt am făcut doar o jumătate de tură (sau decât, cum ar spune Ilie Dumitrescu, dar și un membru al actualului guvern) și am făcut dreapta spre teren.
Acolo se juca de zor, 3 la 3. De o parte Arthur (zis și Neymar), Ovidiu Blag și Mihai Miclăuș, de cealaltă, Călin Ilea Ovi Tebu și David. Eu am jucat o repriză la unii , o repriză la ceilalți. Și au fost 6 reprize, adică trei meciuri. De obicei am fost la cei ce pierdeau, cu o singură excepție, și anume în prima repriză a meciului al doilea, când am jucat un fel de libero în spatele lui Arthur și Mihai Miclăuș. S-a cunoscut, pentru că acea partidă s-a încheiat cu scorul de 12-3 pentru echipa lui Arthur, Blag și Miclăuș (și a mea în prima repriză).
În celelalte seturi, adică în primul și al treilea, s-au impus echipele lui Blag (în primul, cu 12-10), repectiv cea a lui Ilea în tie-break, cu 13 la 11.
Pe la orele 10 și-a făcut apariția la teren și Rus Daniel, îmbrăcat ca un arbitru de tenis, așa cum îi stă bine unui om aflat în concediu. A dat câteva indicații de pe margine, după care am mers toți la terasa din apropierea terenului de baschet. Acolo unde am dezbătut verdictul TAS în cazul lui U, dar și fotbalul de ligă secundă.
