Nu facem cronici la ce nu ne pricepem. Totuși, cîteva gînduri în dezordine, poate le ordonăm noi cumva, mai tîrziu…Curtea interioară era plină de mașini. Am ajuns la fără un sfert, dar am verificat cu 5 minute înainte de start și, practic, nu mai puteai pune nici o mașină fără să deranjezi eventuala ieșire a alteia. Deci erau, ca să zic așa, peste 60 de mașini.
Nu știu dacă o fi fost omul și mașina sau or fi fost mai mulți într-o mașină, dar tot e ceva. Oricum, după aprecierea mea, au fost cam 1.000 de spectatori (aici am corectat, initial scrisesem 400 dar nu ii vazusem pe cei de la primul inel). Nici asta nu știu dacă e mult sau puțin, dar oricum e mai mult decît era pe vremea cînd meciurile se jucau în Babeș.
Apoi, în tribune, o atmosferă bună. Și cîteva glume, multe chiar cu sare și piper. Pentru că nu era înghesuială, mi-a făcut plăcere să mă revăd cu apropiați ai rugby-ului. Nu dau nume, pentru că îi pot uita, nemeritat, pe unii.
Mi-a plăcut ceva: cam o pătrime dintre spectatori erau doamne sau domnișoare, unele chiar cunoscătoare ale acestui sport.
Mi-a mai plăcut echipa Universității și unul dintre jucători în mod special: Nino Barbu.
Mi-au lăsat o impresie bună și cei de la CSM București.
Atmosferă bună, a ajutat la asta și meciul, un scor strîns, un meci de care pe care.
Cred că treaba cu rugby-ul pe noua arenă e una foarte bună. Și, să fim serioși, ideea că rugbiștii strică gazonul (că am citit-o la un moment dat, dar nu era momentul să mai ațîț spiritele atunci) e total greșită. Poate invers, dar asta e o altă discuție.
