Grupa de juniori născuţi în anul 2005
Cuvintele din titlu îi aparţin lui Antoine de Saint Exupery, dar mi le-a spus Ilie Lazăr, fostul mare fotbalist, în urmă cu câteva zile. Am fost atunci în vizită la un antrenament la Baza Sportivă “Farmec”, acolo unde Ilie îi pregăteşte pe micuţii fotbalişti de la clubul Transilvania Floreşti.
Într-o vreme în care fotbalul românesc nu arată bine deloc şi parcă nimic nu vine din urmă, iată că Ilie Lazăr ne contrazice şi îşi pune în joc experienţa pentru a forma viitori fotbalişti de naţională.
Cum caracterizaţi activitatea clubului de fotbal Transilvania Floreşti?
Activitatea noastră este la început. Mai precis, de la sfârşitul lunii iunie 2013 şi până în prezent, grupele de copii născuţi în anul 2005 şi 2006, fac antrenamente pe baza sportiva “Farmec” Cluj-Napoca, prin bunăvoinţa domnului MIRCEA TURDEANU, directorul S.C. “FARMEC” S.A. Cluj-Napoca.
Antrenamentele grupelor de copii născuţi în 2003 şi 2004 se desfăşoară în Floreşti. Grupa de copii născuţi în 1999 şi 2000 desfăşoară activitatea alternativ, când pe baza sportivă “Farmec”, când în Floreşti pe terenul sintetic de pe str. Cetăţii, lângă intrarea de la SC Amareto SRL.
Încercăm să ne descurcăm cumva. Sperăm că vom primi din partea Consiliului Local şi al Primarului acceptul de a ne antrena la baza sportivă a Floreştiului.
Am făcut un demers cerând lucrul acesta, iar acum aşteptăm răspunsul. Este un început normal, însă dificil mai ales pentru că micuţii din Floreşti vin la baza sportivă “Farmec” din Cluj-Napoca, drumul fiind obositor pentru ei.
E greu sa atrageţi copiii spre sport?
Încă nu am reuşit să ne terminăm site-ul şi nu am făcut nici un fel de reclamă, însă copiii vin zilnic din ce în ce mai mulţi. În acest ritm poate vom mai forma o grupă, două sau chiar trei.
Avem şi un copil născut în Germania, pe nume Mattias Danowsky, care a jucat în liga regională de amatori la KSV BAUNATAL, la grupa 2000. Spiritul german va fi implementat în gândirea şi atitudinea copiilor, aşa că ne prinde bine acest lucru la început.
De ce ar trebui parinţii să îşi îndrume copiii spre acest club?
Fiindcă suntem profesionişti, sinceri, perseverenţi şi transparenţi. Avem o carieră şi multe reuşite în viaţa fotbalistică. O experienţă acumulată prin mare efort şi sacrificiu pe plan profesional, familial şi social. Putem fi exemple bune pentru copiii noştri. Aceste exemple pozitive se împuţinează văzând cu ochii, însă proiectul nostru vine în întâmpinarea celor plafonaţi, pesimişti, lipsiţi de entuziasm şi curaj. Lipsiţi de dorinţa şi voinţa de a se realiza în acest domeniu şi nu numai. Zic aceasta pentru că Clubul Sportiv “Transilvania” Floreşti are o “misiune” unică, specială şi adaptată nevoilor curente ale copiilor şi tinerilor comunităţii floreştene şi a tuturor celor ce o să vină la noi.
Scopul nostru statutar este promovarea sportului, a culturii sportive, a educaţiei fizice şi a sănătăţii. Răspândirea practicării sportului şi a mişcării recreative în rândul populaţiei, respectarea şi cinstirea sportivităţii, a fair-play-ului, a întrecerii şi competiţiei oneste şi principiale în special pentru locuitorii comunei Floreşti, dar în general pentru toată lumea.
Fundamentele acţiunilor viitoare ale Clubului Sportiv “Transilvania”Floresti, sunt respectul pentru semeni şi pentru natură, pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată, iar fondatorii şi toţi care vor lucra în clubul nostru sunt garanţi ai valorilor sportive şi morale, sunt garanţi ai instituirii şi promovării în rândul populaţiei a acestor valori. Clubului Sportiv “Transilvania”Floreşti, urmăreşte continuarea tradiţiei a sportului local, judeţean şi naţional.
Pe plan internaţional, va fi un exponent de seamă al specificului nostru românesc prin elaborarea unui concept propriu de antrenament, o strategie proprie de dezvoltare şi un plan de implementare practică a activităţilor fotbalistice, sportive şi culturale, creând un climat propice care va da posibilitatea celor implicaţi să-şi formeze o atitudine unică, regeneratoare, unde etica, ordinea şi curăţenia, integritatea şi cinstea, punctualitatea, responsabilitatea, dorinţa de perfecţionare, respectul pentru legi şi regulamente, respectul pentru drepturile celorlalţi, dragostea de muncă, credinţa în Dumnezeu, să fie insusite, trăite şi promovate.
Aceste deziderate le vom respecta cu sfinţenie şi pentru că ne va fi aproape, ne va consilia şi ajuta marele om de fotbal, d-nul Prof.Dr.Victor Stănculescu, fondator al Soccer Academy of America – Chicago şi al Asociaţiei antrenorilor fără frontieră(AAFF).
Care sunt taxele de înscriere? Şi care sunt criteriile de selecţie?
Am fost intrebat şi de unii părinţi cât trebuie să plătească pentru copilul lor, însă pe toată perioada verii am facut antrenamente fără taxe şi alte cheltuieli din partea părintilor. Asta datorită d-lui Mircea Turdeanu, directorul S.C.”FARMEC”S.A. Cluj-Napoca, cât şi Consiliul Local Cluj-Napoca, a primarului Emil Boc, care au înţeles că este nevoie ca aceşti copii să se antreneze pe această frumoasă bază sportivă “Farmec”. Fără pretenţii financiare au fost ei, aşa suntem şi noi. Nu ştim încă ce presupune financiar înscrierea clubului nostru în competiţia sportivă cu mai multe echipe decât ne-am propus (avem trei înscrise la AJF), dar până atunci vom merge aşa. Efortul antrenorilor l-am trecut la dragoste şi pasiune.
La Transilvania Floreşti se implică mai mulţi fotbalişti cu sute de meciuri jucate la profesionişti. Ne puteţi spune câteva nume care vă sunt alături?
Da. Îi vom coopta ca membrii de onoare ai clubului pe Dorinel Munteanu, Ionuţ Lupescu, Viorel Moldovan, Florin Gardoş, Laurenţiu Rus şi mulţi alţii, care au ca scop exemplul bun de sportivi de performanţă. Cei care formăm “mâna”de educatori, profesori, antrenori vor fi şi din rândurile foştilor jucători foarte multe evolutii în Divizia A.
Eu am plăcerea să “mă inham” la această dificilă şi anevoioasă muncă alături de Laurenţiu Borşan, Ioan Miszti, Vasile Mare, Călin Ciucur, Radu Sabo, Marius Suller.
Ne sunt alaturi si ceilalti membri fondatori ai Clubului Sportiv „Transilvania” Floreşti,vicepreşedinte :Dorin Lucaciu, secretar: Gabriel-Dănuţ Pop, cenzori: Sebastian-Petru Tecoanţă, Ioan Popa, Alexandru Mărginean-Matean.
Cu timpul vor mai veni şi altii. Cu toţii facem voluntariat întru început.
Ce realizări îşi propune, pe termen lung, clubul Transilvania Floreşti?
Ne dorim să realizăm o colaborare totală cu familia copilului legitimat pentru a realiza scopul final al clubului nostru: educaţie sportivă, formarea caracterului sănătos şi orientarea tânărului în viaţă spre ceva ce i se potriveşte lui.
Daca nu poate face performanţă în fotbal, poate va reuşi în alte sporturi, ca de pilda; baschet, înot, tenis de câmp, handbal, volei, karate, lupte. Toate aceste secţii ale clubului vor fi deschise odată cu realizarea proiectului nostru referitor la baza sportivă a Clubului “Transilvania” Floreşti.
Iniţial, discutasem cu dl.Profesor Doctor Victor Stănculescu de Academia Transilvania ”Floresti”, apoi de Centru Naţional şi Internaţional pentru Tineret. Însă, conform legilor româneşti de moment, am putut constitui Asociaţia Clubul sportiv “Transilvania” Floreşti. După realizarea bazei sportive, vom putea vorbi de acest centru, academie. Metodologia şi logistica pentru acestea sunt realizate de dl Profesor Doctor Victor Stănculescu .
De la stânga spre dreapta: Dragoş, Alex, Paul, Edi, Sofian, Răzvan, Andrei…care dintre ei vor călca pe urmele lui Hagi?
Aşadar, peste câţiva ani am putea vorbi chiar de o academie sportivă după modelul Academiei de fotbal „Gheorghe Hagi”?
Sunt fan Gheorghe Hagi, deşi faţă de “generaţia de aur” nutresc două dezamăgiri. Am două motive. Conform spuselor d-lui Anghel Iordănescu, la dânsul în birou, în cel de-al doilea mandat la echipa naţională, anul 2003, într-o împrejurarea fericită, la o discuţie personală, mi-a spus că eu trebuia să fiu selectat în America, la C.M. deoarece eram pe locul 3 la golgheteri în ţară şi în topul primilor 5 marcatori, în ultimii 4 ani.
Nu s-a întâmplat acest lucru deoarece ”Gloria” lui Nea Jean îl repugna pe dl. Iordanescu. A preferat alt atacant, pe Marian Ivan de la Brasov, ca al IV-lea atacant în lot. Aveam valoare, eram în formă foarte bună sportivă şi o experienţă acumulată în ultimii 5 ani de Divizia A.
Subiectivismul în selecţie a deformat alegerea bună, meritată. Eu nu aveam nici o vină că dl. Jean Pădureanu nu era “înghiţit” de selecţioner.
Acesta fiind o persoană repugnantă de dl. Iordanescu am devenit eu victima, apoi mi-am pus nădejdea că vor veni ei, după o experienţă vastă şi vor reusi redresarea sistemului fotbalistic românesc pornind de la infrastructură şi legi permisibile moderne, modele occidentale de succes pe care le apreciază. Ei, n-a fost aşa. Nu au fost lăsaţi, însă, şi s-au complăcut oarecum în “mocirla” aceasta, N-au abordat “la sacrificiu” această problemă. Poate mă înşel.
Într-un final, Hagi şi-a dat seama că trebuie să “ia hăţurile” pe cont propriu. Academia Hagi este ceva special în fotbalul românesc, trebuie să aibă răbdare şi să muncească.
Ce am eu cu sistemul!? Majoritatea care s-au “cocoţat” prin funcţiile de conducere, nu mai ţin cont de acea obligaţie morală, etică şi socială: să facă ceva măcar cât au primit pentru cei ce vin după ei. Mediul unde să poată să se afirme şi cei sărăci şi nebăgaţi în seama, cei fără posibilităţi materiale, dar talentaţi.
Am fost doi ani la rând să-l întâlnesc pe Hagi la Constanţa. Aveam un motiv, fiul meu Sofian Alexandru Lazăr, fiind fan Hagi, dorea să-l întâlnească. Sofian Alexandru Lazăr fiind născut în aceeaşi zi cu Hagi (05.02). Nu am avut şansa să-l vedem, însă l-am întâlnit pe fostul meu coleg de la “U” Cluj, Zoli Iascko şi mi-a arătat toată baza sportivă şi lucrarile făcute de Hagi.
De apreciat că a investit aşa de mult şi sunt sigur că după ce vor veni rezultatele şi vor creşte copii, îşi va scoate investiţia. Am luat exemplul lui şi sperăm să reuşim şi noi acest lucru la Floreşti.
Este o mare obligaţie şi responsabilitatea fiecărui jucător să nu uite de unde a plecat, să fie recunoscător antrenorilor, profesorilor, cluburilor şi societatii de unde a plecat.
Fiecare trebuie să participe într un fel sau altul la bunul mers al societăţii de unde s-a format şi remarcat, de unde a plecat înspre marea performanţă.
M-a urmărit această responsabilitate şi lucrul pe care-l fac pentru viitorii fotbalisti este un rezultat al educaţiei primite de la antrenorii şi profesorii mei speciali, dl.Nae Chişu, antrenorul care m-a descoperit la Daciada Immr “16 Februarie” Cluj-Napoca, şi profesorii de la şcoala din Săcel-Băişoara, dl. Puiu Zai şi dl.Viorel Tosa, faţă de care am un respect deosebit de recunostinţă şi mulţumire.
Această mentalitate trebuie să o aibă şi copiii noştri mai ales pentru că sunt talentaţi şi îşi doresc să ajungă mari fotbalişti.
