Sînt foarte fericit că vă pot prezenta două premiere: pe piață a apărut o nouă editură clujeană, Colorama, iar prima carte pe care noua editură o va lansa va fi cartea mea, „Supercampionii Clujului”. Mă simt onorat de alegerea pe care a făcut-o Colorama și presimt că această editură va face multe lucruri consistente pentru cultura clujeană și națională. N-am vorbit nici unii nici alții prea mult despre aceste lucruri pentru că am așteptat ca ele să prindă contur. Dar acum, cînd mai e puțin pînă cînd „Supercampionii Clujului” să-și intre în…forma finală, o să vă spun cîteva cuvinte despre această lucrare.
Există în peisajul sportiv clujean o serie de mari personalităţi a căror activitate a fost prezentată de‑a lungul timpului prea puţin, uitată sau chiar ignorată. Destinul acestora s‑a contopit de cele mai multe ori cu sportul pe care l‑au practicat cu o dăruire și un devotament ieşite din comun.
Am făcut o încercare temerară, aceea de a vă prezenta sub forma unor interviuri profilul acestor sportivi, momente din viaţa lor, pigmentate de întâmplări „picante”ce au avut darul de a‑i relaxa după zile întregi de munca asiduă. Am făcut o paralelă între evocarea activităţii acestor mari figuri și starea actuală a sporturilor pe care aceştia le‑au reprezentat cu cinste și demnitate.
Clujul a dat sportului românesc caractere puternice, oameni adevăraţi, care s‑au exprimat apoi în viaţa socială şi au ajuns adevărate modele. Spiritul acestui oraş, unul de un farmec aparte, greu de exprimat în cuvinte, şi‑a pus şi el amprenta pe poveştile frumoase ale sportului clujean. Tradiţia de oraş universitar, o vorbă uşor demonetizată în ultima vreme, a atras totuşi întotdeauna ca un magnet.
Cartea se vrea o introspecţie în viaţa marilor personalităţi sportive, dar am mereu sentimentul că din ce în ce mai puţini tineri vor reuşi să întreţină nivelul rezultatelor pe care predecesorii lor le‑au realizat. Şi asta nu pentru că nu ar avea talent, ci pentru că implicarea celor din jurul lor, a factorilor responsabili, a sponsorilor, bată‑i vina, este deficitară. Am auzit din gura antrenorilor diferitelor discipline cu obstinaţie, în ultimii ani: „Nu avem mingi, palete, mănuşi, rachete, treninguri, şorturi, ghete, cuie pe ghete, tricouri, terenuri de antrenament, săli, apă caldă la duş, alimentaţie corespunzătoare, asistenţă medicală, căldură şi, ca să închei enumerarea, bani.” Nu cred că există printre dumneavoastră cineva care să nu înţeleagă faptul că, în acest context rezultatele sunt izolate, rodul unor inspiraţii de moment. În rest, chin. De aceea ar trebui să ne reconsiderăm cu toţii atitudinea faţă de sportivii, antrenorii, dascălii de sport dar și față de conducătorii de instituţii, nu mulţi, care mai vor, care mai cred în munca lor. Într‑o lume atât de confuză, precum este cea în care o trăim acum, plină de distorsiuni, atenţia noastră ar trebui să fie mult mai des captată de lumea sportului, singura care menţine cât de cât tonusul şi asigură după puteri verticalitatea şi corectitudinea prea repede pierdute în alte domenii ale vieţii cotidiene.
Cartea se bazează pe o serie de interviuri care au apărut în forma lor inițială în cotidianul clujean Adevărul de Cluj, la începutul anilor 2000.
Le mulțumesc celor din redacția Adevărul de Cluj, cei care au avut amabilitatea de a le găzdui.
Ideea de a le reuni într-o carte mi-a dat mereu târcoale, dar presat de cotidian am amânat mereu și mereu acest demers.
Într-o perioadă grea pentru mine, în care am fost țintuit mai multe săptămâni la pat și stârnit de oferta celor de la Colorama care s-au hotărât să înceapă cu mine noua lor întreprindere (cea cu editura), m-am adunat și m-am hotărât că a sosit momentul să mă înham la această muncă.
Textele inițiale le-am retușat (nu se poate spune că sunt aceleași cu cele apărute în ziar), ele primind un face-lift oarecum meritat după cei peste 10 ani în care au stat în sertar. În același timp am convenit cu mine însumi să las neschimbată o parte care dă de fapt autenticitate textelor (chiar dacă ea are stângăciile proprii unor vremuri în care scriitura mea era mai puțin articulată). Și, în fine, ca să compensez oarecum „tăcerea” personajelor din ultimii 10 ani (rămași neacoperiți din punctul de vedere al oglindirii vieții sportivilor în cauză) am apelat la acele scurte portrete ale lor, o oglindă a modului în care ne-am intersectat drumurile la un moment dat dar și una care să releve relațiile pe care le-am dezvoltat, în timp, cu majoritatea dintre sportivii despre care am scris.
Citind și recitind această serie de interviuri m-am emoționat și re-emoționat de mai multe ori pentru că am realizat cât de importante au fost pentru mine aceste întâlniri, cât de multe am învățat de la acești oameni deosebiți și am vărsat o lacrimă pentru cei pe care i-am pierdut între timp.
Le mulțumesc tuturor pentru că au avut răbdare cu mine și chiar dacă vine tîrziu, acest volum sper să le facă și lor plăcere.
Lista protagoniștilor este destul de lungă (ca și cartea, de altfel, care va avea peste 600 de pagini), o să mai avem timp să vorbim despre asta, în zilele și săptămînile care vor urma.
Dacă toate lucrurile merg bine, intenționăm să lansăm cartea în luna mai, poate chiar de Zilele Clujului.
Pentru mine va fi a treia carte, după „De Cluj, numai de bine”, apărută în 2009 și „Din Cluj se vede altfel, apărută în 2011”, ambele la editura Casa Cărții de Știință.
2 comentarii
În premieră, nu ne arăţi şi nouă coperta noii tale cărţi?
Inca nu va arat. Totul in etape, pentru suspans