…ăia buni…
A venit momentul să cădem cu picioarele pe parchetul din Sala Liceului Ghibu şi să lăsăm nisipurile aurii de pe Platoul Sălii Sporturilor, celor care ştiu ce să facă cu ele. Am revenit la ceea ce ştim noi să facem mai bine, adică să batem beşica de podea şi să batem cuie în panouri. Aşadar şi prin urmare sâmbată dimineaţa am strigat catalogul, iar şase titani s-au adunat la mişcarea tradiţională PMOB.
Am fost eu, Tebu, Rus, Zăvă, Florin şi Miclăuş. Ne-am împărţit la un 3×3 echipele fiind: je, Tebu şi Florin, iar în tabăra adversa Rus, Zăvă şi Miclăuş. Primele trei meciuri le-am câştigat noi, ce e drept al 3-lea în over time, apoi Tebu ne-a obligat să o lasam mai moale, că dacă nu, îi scade burta si investiţia îi investiţie. După indicaţiile date de Tebu, scorul s-a facut 3-2… În virtutea revenirii, adversarii au vrut şi meciul cu numarul 6, că poate, poate ne egalează, dar scorul s-a facut 4-2 şi speranţele s-au spulberat.
A fost un efort colectiv, în care toţi am ieşit storşi de energie la final. Miclăus, util ca de obicei la loviturile de la semi-distanţă. Zăvă, acest tanc rusesc după spusele lui Tibi, foarte bun la recuperare şi patrunderile în forţă. Rus, o extremă cu mână de 3 puncte foarte util şi sub panou. De la noi Tebu s-a reinventat cu niste aruncări de la mare distanţă, coşurile lui de 2 puncte fiind spectaculoase. Florin a dominat la recuperări atât defensive cât şi ofensive. Eu… am fost desemnat MVP.
A urmat repriza a 3-a la care am rămas doar patru, am băut-o pe cafea, am mâncat-o pe mâncare, am glumit şi am râs, ideea e că ne-am simţit bine.
P.S: Am scris cronica, pentru că am fost desemnat MVP şi cică el o scrie, ca deh… Nu e de ajuns să îi baţi pe teren :)))
