A patra ediție a Bienalei de Arhitectură Transilvania (BATRA) 2019, organizată de Ordinul Arhitecților din România – Filiala Transilvania, în parteneriat cu filialele OAR din Bihor, Satu-Mare, Alba și Nord-Vest, are loc în perioada 7-24 noiembrie. Scopul acestei ediții este reflectat de tema aleasă, ”Viitorul/Acum”, respectiv dorința de a implica întreaga comunitate în planurile și deciziile arhitecților, urbaniștilor, peisagiștilor, autorităților, pornind de la premisa că numai așa viitorul poate reflecta ceea ce ne dorim cu toții.
Iată programul primelor zile:
A patra ediție a Bienalei a început astăzi, în Piața Unirii din Cluj-Napoca, de la ora 17.00, cu Vernisajul Expoziției-Concurs a lucrărilor înscrise la Premiile BATRA. Ele vor putea fi vizualizate public până la finalul Bienalei, pe 25 noiembrie.
=Expoziția va avea loc simultan și în celelalte orașe în care sunt filialele Ordinului Arhitecților din România partenere în BATRA 2019: Oradea, Baia Mare, Satu Mare și Alba Iulia.
=Un al doilea punct de oprire în programul Bienalei de la Cluj este o premieră, și anume Expoziția Galei Bienalelor de Arhitectură, al cărei vernisaj va avea loc mâine, 8 noiembrie, de la ora 17:30, la Iulius Mall. Vor fi expuse lucrările a zece anuale sau bienale de arhitectură din România: Bienala Națională de Arhitectură 2018, BETA 2018 – Bienala Timișoreană de Arhitectură, BA_DA2018 – Bienala Dobrogeană de Arhitectură, Anuala de Arhitectură București 2019, Anuala de Arhitectură Oltenia 2017, Arhitectura.6 – ediția 2018, Anuala de Arhitectură Muntenia Vest, Regionala de Arhitectură Moldova, Anuala Argeș-Prahova, Concurs Case tip- Consiliul Judetean Maramureș.
=În 9, 10 și 11 noiembrie vor avea loc, așa cum ne-am obișnuit în fiecare ediție a BATRA, Tururi ghidate prin oraș. De data aceasta, s-au ales construcțiile reprezentative pentru arhitecții cărora li s-a decernat Opera Omnia la edițiile anterioare BATRA: Vasile Mirea – în 2013, Pakey Lajos – în 2015, George Cristinel – în 2017. Turul va fi prezentat în limba română și în limba maghiară de către dl. arh. Szabolcz Guttmann și va avea ca punct de pornire Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Participarea la tururile ghidate se face prin înscrierea în acest formular.
=Sâmbătă, 9 noiembrie, ne începem weekendul în familie la Bienala de Arhitectură Transilvania 2019. Căsuțe dulci este un atelier de făcut turtă dulce, adresat copiilor (indiferent de vârstă), gândit de arhitecți și pus în practică de un chef, chef Siserman Paul mai exact. Atelierul face parte din activitățile pentru copii și familie gândite de organizatori, cu scopul de a implica întreaga comunitate în procesul arhitectural – ce presupune, până la urmă, crearea unui viitor pentru întreaga familie. Cei mici vor avea ocazia să se conecteze cu acest domeniu, prin ”proiectarea” (pregătirea și frământarea aluatului), ”construcția” (modelajul în forme al aluatului), ”finisarea” (coacerea) și ”predarea” (produsele făcute vor putea fi păstrate/luate acasă/mâncate) unor case… din turtă dulce. Nu de alta, dar să știi să faci turtă dulce e o ”îndeletnicire” folositoare în contextul apropierii sărbătorilor de iarnă.
=Zilele săptămânii viitoare sunt pline cu evenimente speciale. Unul dintre ele este prezentarea Via Transilvanica, o poveste despre curaj și identitate, ce va fi spusă, în 11 noiembrie, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului, nr. 21), de către Bogdan Brânzaș, director de program. Cei de la Tășuleasa Social, inițiatorii proiectului, au fost inspirați de potecile de pelerinaj din Spania și cele de anduranță din Statele Unite sau India. Și au pornit un proiect, Via Transilvanica, ce se vrea a fi un drum de străbătut pe jos, de la Drobeta-Turnu-Severin, locul prin care a intrat în țară pentru prima dată Regele Carol, și până la Putna, unde se odihnește Ștefan cel Mare.
=În 12 noiembrie, tot la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, va fi ”parcată” Ambulanța pentru Monumente. Este un proiect-pilot care își propune să acționeze eficient în domeniul salvgardării patrimoniului imobil, prin punerea în siguranță a unor obiective de patrimoniu importante, aflate în stare avansată de degradare sau de precolaps. Oricine dorește poate contribui financiar sau prin voluntariat pentru a salva un monument. Până în prezent, s-au realizat șase intervenții pe obiective de patrimoniu din sudul Transilvaniei: Poarta Brîncovenească din Sâmbăta de Sus, Biserica fortificată din Velț, Monumentul Eroilor din Seleuș, Biserica ortodoxă din Gherdeal, ruina turnului de apărare din Apața și halta CFR din Șaeș. Rezultatele acestor șase intervenții vor fi prezentate în imagini într-o expoziție ce va fi vernisată cu această ocazie.
=În continuarea evenimentului Ambulanța pentru Monumente, putem asista la o prezentare a proiectului Harta meșterilor din domeniul construcțiilor și o discuție despre ghiduri de arhitectură rurală. Ordinul Arhitecților din România, prin Grupul de lucru RURAL, a lansat Harta meșterilor din domeniul construcțiilor, ce vine în întâmpinarea Ghidurilor de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural. Dacă acestea din urmă răspund la întrebarea ’’Cum construim?’’, harta va răspunde la întrebarea “Cu cine construim?”. Proiectul are ca prim scop educativ familiarizarea arhitecților, a beneficiarilor proiectelor de arhitectură și a publicului larg cu tehnica de producere a materialelor tradiționale și a celor derivate din acestea. Pe termen lung, proiectul urmărește protejarea arhitecturii tradiţionale a satelor și a peisajului cultural agresat de „arhitectura de import” şi ameliorarea colaborării dintre proiectant şi executanţi, relaţie care a suferit în urma desfiinţării şcolilor de meserii. Iar toate acestea înseamnă un plus de experienţă şi pentru executanţi, dar şi pentru arhitect. Totodată, proiectul sensibilizează o comunitate locală în privinţa valorii propriului patrimoniu și a necesității îmbunătățirii confortului de locuire prin (re)folosirea resurselor locale.
=În 13 noiembrie, de la ora 17:30, la Cinema Arta, în cadrul discuției Impactul microhidrocentralelor asupra mediului și comunității va fi abordat un subiect îndelung dezbătut. Autoritățile ne spun că microhidrocentralele sunt bune, pentru că ele creează locuri de muncă și rezolvă necesitățile locale în materie de electricitate. Însă care este impactul lor asupra mediului? Vom încerca să găsim toate avantajele și dezavantajele creării de microhidrocentrale pe râurile din România, într-o discuție cu lect. dr. Mihai Vasilescu, din cadrul Facultății de Fizică a Universității Babeș-Bolyai.
Și pentru că am ajuns la Cinema Arta, vă spunem că în perioada Bienalei de Arhitectură Transilvania, clădirea găzduiește Seri de film by UrbanEye. Un mini-festival de film poposește, în 13, 14 și 19 noiembrie, la BATRA cu trei filme despre diversele moduri în care mediul urban modelează natura și cum, la rândul ei, natura influențează mediul construit:
- 13 noiembrie, ora 19:00 – Anthropocene: The Human Epoch
- 14 noiembrie, ora 19:00 – The Human Shelter
- 19 noiembrie, ora 19:00 – Do More With Less
Intrarea la Serile de film UrbanEye este liberă.
