Transylvania Open s-a încheiat. Dincolo de rezultatele din teren, imaginea Clujului sportiv, și nu numai, a cîștigat enorm. Imaginea pe care au oferit-o organizatorii a fost una care a reflectat profesionalism, forță și puterea de a trece peste orice impediment.
Cu experiența primului turneu, cel organizat în vară, Patrick Ciorcilă și echipa Sports Festival au ridicat ștacheta și au propus un turneu de înaltă ținută. Ajunge, spre pildă, să comparați imaginile de la Cluj cu cele din Italia, unde de asemenea a avut loc un turneu similar în această săptămînă, și veți realiza cît de sus a fost nivelul din punct de vedere organizatoric la Cluj.
Prezența în social media (care a compensat într-o oarecare măsura lipsa spectatorilor), ideile venite pe parcurs (de la salutul jucătoarelor și pînă la cronicile foarte bune scrise de Meșter), luminile sălii, zîmbetele jucătoarelor, larga lor disponibilitate pentru dialog, interesul media, fotografiile realizate de către reprezentanții presei, toate acestea au dat întregul unui mare eveniment.
Să nu uităm, Clujul este singurul oraș din Europa care în acest an a avut două licențe WTA. Și asta s-a întîmplat cu un firesc al unor lucruri făcute cu cap și cu suflet. O să realizăm poate după acest turneu cît de important a fost acest 2021 pentru imaginea Clujului prin aceste turnee de tenis și ce jucătoare mari am avut aici.
-Am avut bucuria de a privi două românce în cele două finale, ceea ce iarăși a fost reconfortant. Simona Halep a pierdut dar a impresionat, cîștigînd pînă la finală fără set pierdut iar Irina Bara a luat trofeul la dublu, după niște meciuri nebune.
-Am văzut de aproape progresia jocului Jaqueline Cristian, „nebunia” și dezinvoltura Andreei Prisacariu, forța Irinei Begu, come-back-ul Alexandrei Ignatik, speranța tenisului românesc numită Briana Szabo, șanse pe care organizatorii acestui turneu le-au oferit jucătoarelor din România, un alt mare plus.
-Am avut la Cluj cîștigătoarea de la US Open, pe Emma Răducanu, și odată cu prezența ei aici am descoperit și că pe vremuri a jucat la Tenis 10 în România. Am auzit-o vorbind românește și vorbind frumos despre România.
-Am avut o cîștigătoare merituoasă, pe Kontaveit, care viza victoria pentru a ajunge în top 10 mondial, o jucătoare care, iată, nu mai pierde de două săptămîni nimic (a cîștigat la Moscova, înainte de Cluj)
-Am văzut copiii de mingi, o altă minune de realizare, să știi că ai dat mingile Simonei Halep, că ai stat la un metru de Emma Răducanu sau de Anett Kontaveit...Poate că de azi încolo copiii aceștia vor munci de două ori mai mult la antrenamente după ce au stat atît de aproape de aceste mari jucătoare.
Transylvania Open a avut de toate. Dar, peste toate, a fost o oază de normalitate, într-o lume din ce în ce mai complicată.
