M-am bucurat nespus când am aflat că sunt tot în echipa negrilor pentru a 5-a săptămână la rând. Nu știu dacă ați observat, dar altfel se vede burta în tricou alb. Nimeni nu recunoaște, dar toți vor la “negri”.
Match report, white team:
Mihai Racovițan – Ne-a amețit un pic cu niște crossuri și pătrunderi doar până s-a încălzit. Pe vreo doi ne-a trimis chiar la semințe. Apoi, ne-a adus aminte tuturor că anul de fabricație ne vorbește urât pe toți de la o vârstă: La o pătrundere, așa de bine a driblat că și unii mușchi de-ai lui au fost surprinși. Unul atât de rău că s-a și rupt la modul: “Boss, unele făceam la 25, altele la 40+”. Până să se accidenteze, ne-a cam dat ceaiul, chiar dacă a și ratat foarte mult. Notă: 7
Călin Ilea – Ai mei m-au mai certat că nu alerg destul dar n-au văzut că băiatul ăsta fuge nonstop. M-a fugărit tot terenul și m-a stors complet. N-a dat multe dar a dat câteva foarte grele și importante. Aproape toate de lângă mine. În zi bună dă și din poziții foarte grele iar singurul lui adversar redutabil e doar el însuși. Nota: 8
Tebu – Am fost mulți azi și am remarcat că nu-i plac spațiile mici pentru că are o inimă mult prea mare. A fost și mai cuminte decât de obicei azi dar tot „a spart un ceas”. Legenda spune că plesnitura aplicată lui Ciucă încă mai are ecou în Mănăștur și Mărăști, dacă asculți cu atenție în serile senine. Spre deosebire de ceilalți, el nu trebuie să joace bine să-și ajute echipa și este singurul pe care nu te poți supăra niciodată dacă faultează. Dacă se pune pe “tocat” în apărare și dă și decent la coș, e cel mai util dintre toți. Nota: 6
Mihai Simu – De departe cele mai multe recuperări și cred că și cel mai bun procentaj de aruncări bune. Nu l-a ajutat prea mult echipa în apărare și a făcut ce a putut. Și a putut multe, dar nu suficiente. Este cel mai temperamental dintre toți. Câteodată îl ajută, câteodată îl încurcă. A jucat sub ce poate și știe. Nota: 7
David Maier – Vă vine sau nu să credeți, este singurul adversar de care mă tem. Știe foarte bine poziționare și are o aruncare letală de afară, chiar și cu “mână în față”. Pe pătrunderi ia în cârcă pe oricine și tot finalizează. Este singurul care nu poate fi oprit decât prin fault. Câteodată este “înfiorător” de bun. Cel mai mult îmi place la el e că, deși este “juniorul” nostru și este lovit cel mai mult dintre toți, asta îl motivează și îl face să vrea să joace și mai bine. Astăzi a smuls câțiva “Bravo!” și de la adversari. Notă: 9
Paul Gherman – Vero bianconero! A început la “negri”, a continuat la “albi” după accidentarea lui Mihai. La noi a fost esențial, la ei s-a pierdut puțin în detalii. Alături de David, este cel mai bun shooter iar astăzi a dat câteva de afară foarte importante. Este imposibil de deposedat și are pase de mare calitate. Și noi și el știm însă că are un potențial mult mai mare decât azi și că, într-o zi bună, face diferența cu ochii închiși. Nota: 7
Match report, black team:
Juki – Gulliver în țara amatorilor. Ar trebui legat la o mână să avem o mică speranță că-i putem face ceva. Paul Gherman a sintetizat cel mai bine, în timpul jocului: „O fi greu?” după 3 recuperări ofensive la aceeași fază. Cea mai mare calitate a lui Juki este că, deși nu-și pune mintea cu noi, ne face pe toți să jucăm neașteptat de bine cu el în echipă. Juki, sei grande! Nota: 10+
Liviu Ciucă – Gură mare, suflet mare! A dat multe, a ratat multe, a vorbit mult, a alergat mult, a recuperat mult, a pasat mult. Cu pasele fabuloase ale lui Juki, a fost cel mai bun marcator al zilei iar la gargară a fost mult sub media lui. L-a tratat exemplar și pe loc pe Mihai, după accidentare. Nota: 8
Ovidiu Blag – Este singurul care știe mereu unde să stea în funcție de cine și de unde pasează. N-am făcut destul baschet să știu termenul, dar în fotbal se numește Raumdeuter. Mai pe românește, extremă ascunsă. Când are pasatori buni, e de neoprit, pentru că își găsește cu mare ușurință loc să arunce. Nici nu mai contează prea mult când ratează, pentru că își creează prea multe situații. Nimeni nu atacă spațiile, așa cum o face el. Nota: 8
Daniel Rus – Cel mai complet dintre noi, ăștia „muritori de rând” în baschet. Singurul care dă la fel de bine și de sub coș și de afară. Recuperează, pasează, finalizează. Cu el în apărare, simți că nu mai ai nevoie de altcineva sub panou. Astăzi, excelent și foarte altruist. Nota: 8
Subsemnatul – La cât de bine au jucat ai mei, nu mai era nevoie și de mine. Nici măcar n-am apucat să arunc mult ca să zic măcar că am ratat mult. Doar niște escapade pe contraatac, că fug ca bezmeticul. Procentajul meu “senzație”de la 3 puncte (0 din 7) a mai fost compensat un pic cu niște intercepții și sprinturi dar, în afară de o echipă bună, nu am cu se mă laud. Notă: 5
Nu vreau să spun scorul (au câștigat negrii, evident) pentru că toată lumea e câștigătoare după o oră și jumătate de mișcare, mai ales când o faci cu un grup senzațional.
O cronică de Mădălin Negoiță
