Racovițan s-a anunțat să scrie cronica. Și s-a întrecut pe sine. Citim cu plăcere, mai jos.
„După binemeritata vacanță de vară, iată că ne-am reunit. Și unde altundeva decât în fieful PMOB, în consacrata deja BT Arena – sala B.
Deși am fost timizi în a ne anunța participarea, am reușit să ne strângem până în ajunul zilei festive 9 jucători – calfe și zidari – cu un wild-card al 10-lea, care chiar ne-a întrecut. Iar acum, pe înțelesul tuturor:
la negri au fost în echipă Ovidiu, Lăpușan, Gherman, Mădălin și Flo. Cel din urmă a profitat de ultimele momente de mercato și a fost transferat incognito în detrimentul lui Simu Mare, afacere ce s-a dovedit pierzătoare.
la albi au jucat Simu Mare (așa cum am amintit), Miclăuș, Robi, wild-card-ul Horia Pascu și subsemnatul.
Despre rezultate și meciuri nu am să vorbesc prea mult. A fost 4-1 la general pentru albi, iar supremația noastră nu s-a pus cu adevărat la îndoială decât în primul joc. Meciurile au fost intense, cu dăruire din partea ambelor echipe, însă în momentele critice albii au fost net superiori.
Referitor la prestația fiecărui jucător în parte, dați-mi voie să încep, așa cum este și frumos, cu oaspetele nostru de astăzi – Horia Pașcu. Antrenor titrat în cadrul clubului, a venit și ne-a arătat că nu doar cu vorbele și explicațiile stă bine, ci se descurcă extraordinar și cu mingea în mână. A fost ca un argint viu în echipa noastră, a jucat excelent pe parcursul tuturor jocurilor și a câștigat respectul nostru. Mulțumim, Hori!
Despre Miclăuș nu am ce să mai comentez. Toată lumea știe ce poate și s-a remarcat atunci când a fost nevoie.
Robi a jucat constant, s-a apărat, a dat totul din el și, cel mai important, a închis ultimul meci cu „o triță” impecabilă.
Simu Mare a fost însă atuul nostru. Acel transfer de care vorbeam la începutul articolului s-a potrivit „mănușă” în angrenajul albilor. A dominat ambele panouri, a fost exemplar!
Eu nu prea am cu ce mă lăuda. Am fost o palidă umbră a jucătorului de odinioară, însă, fără falsă modestie, pot să spun că în momentele cheie am adus luciditate, în special pe faza ofensivă.
La negri, în ciuda rezultatului negativ, cam toți și-au făcut treaba.
Lăpușan ne-a „omorât” cu aruncările de 3, a alergat mai mult decât toți, i-a coordonat pe toți și chiar a făcut niște jocuri foarte bune.
Paul Gherman a început mai tăcut, nu s-a remarcat din start, însă după ce și-a intrat în ritm a fost foarte greu de contracarat.
Mădălin, dacă ar fi fost după mine, primea titlul de MVP. Pur și simplu a jucat excelent, marcând aproape tot ce a aruncat.
Ovidiu și-a respectat blazonul. A jucat constant, a dat totul din el și cred că a fost un plus pentru adversarii noștri.
Flo a jucat bine, mai ales în apărare – nu am ce să-i reproșez – și în atac a surprins de câteva ori.
Citind remarcile de mai sus, îmi dau seama că acel 4-1 nu prea este corect. Poate doar talia albilor să fi fost avantajul decisiv.
Una peste alta, cred că a fost o dimineață reușită din toate punctele de vedere. Bineînțeles că am culminat cu cafeluța și micul dejun de la Desaga, unde Ovidiu ne-a și cinstit. Pe această cale îi urăm un călduros LA MULȚI ANI!
P.S. Nu puteam să-l exclud din această cronică pe celebrul Liviu Ciucă. Este singurul care a evoluat perfect, fără greșeală. Îți mulțumim pentru scurta vizită făcută”.
O cronică de Mihai Racovițan
