În timp ce unii par înnebuniți după cotidian, preocupați de răspunsurile la marile întrebări, alții aleg (pentru că își fac timp sau poate pentru că mai au concediu), relaxarea.Astăzi treburile m-au dus la o întîlnire la Sala Sporturilor, am fost invitat acolo la o discuție oficială. Înainte de începerea ei, am ieșit cu Patrițiu Aburdan din sală, pe ușa aceea din capăt, deasupra sălii de tenis de masă, dacă știți…să luăm un pic de aer. De acolo, de unde eram, se vedea ștrandul de la Olimpic. Era ora 11, și ștrandul era populat, oameni care voiau să mai tragă un pic de vara asta. Soare, zumzet, rîsete…
-Vezi Ovidiu, acolo ar trebui să fim și noi, a spus Patrițiu Abrudan…
Și într-adevăr, poate că nu ar strica să ne mai luăm cîte un respiro și să încetăm în a crede că viața e făcută numai din probleme complicate. Și să renunțăm la a crede că noi trebuie să le și rezolvăm.
