Alexandru Mânzat, muzician clujean.
Cu Alexandru Mânzat am fost colegi la Liceul de Muzică. Am fost „colegi”, în ultimii ani, la acțiunile Scenei Urbane, „dirijate” de Daniela Maier. Dar acum l-am surprins într-o ipostază nouă, aceea de invitat de către clubul U Banca Transilvania să intoneze imnul României înainte de meciurile echipei clujene. Noi nu facem aici pe patrioții și nici nu ne plac cei care fac acest lucru, dar propoziția din titlu ne-a plăcut prea mult și-atunci ne-am hotărît să vă dezvăluim ce ne-a spus omul:
„Extraordinar cît de mult m-a marcat intonarea Imnului Romaniei de la utimul meci de baschet. De aproape 50 de ani tot cînt tot felul de piese și tot felul de compoziții. Cu contrabasul, cu vocea, cu diferite orchestre. Am avut tot felul de stări, de emoții, de trăiri, dar niciodată nu am simțit ceea ce am simțit intonînd în acest context imnul. Cel mai mult m-a impresionat un lucru: tu știi cum e să asculți liniștea dinaintea cîntării?De atunci cînt imul de nu știu cîte ori pe zi. Și în gînd, și cu voce mai tare, și în troleibuz, și la Operă”, spune Mânzat…
Și dacă omul zice că i-a plăcut liniștea dinaintea cîntării, nouă de ce să nu ne placă această metaforă…
Și de ce să nu vă spunem și vouă ce-a simțit omul cînd a cîntat imnul?
ps
E frumos ca la un spectacol sportiv să fie și astfel de momente, nu?
