„Am şi eu păsăricile mele televizistice” zice într-o zi acest Ovidiu şi Blag, nu-l cunosc, doar am trecut într-o zi unul pe lîngă altul, eram la Sorbona, lăsaţi, ne fudulim altădată.
„Şi eu!” am vrut să zic, adică şi eu le am pe-ale mele, păsăricile televizistice. Păsărica mea – una din ele, lăsaţi, mă fudulesc altădată – e să nu mă uit la televizor cînd e o dezbatere despre cîini. Mă enervez în cel mult un minut şi m-apucă cu o pată care mi se pune undeva sus, în zona coliviei personale şi începînd de la titraj.
-
-
Să nu mă-nţelegeţi greşit, mie-mi plac cîinii, dar cînd sunt atîţia copii orfani şi bolnavi… Şi-apoi decît să ajuţi un cîine mai bine ajuţi un bătrîn, sunt atîţia oameni care au nevoie de ajutor, lasă-i dracului de cîini, n-am io ce să mănînc, acuma să mai hrănesc şi-un maidanez, îl pun io să bată maidanu’? Să-i strîngă dracului şi să facă ceva cu ei, că numai grija asta n-o mai aveam, ce să-ţi spun, acuma să-mi fie milă de-un cîine, nu mai bine să-mi fie milă de-un om?!
-
Pînă la ieşeala completă însă şi tocmai din motive de Coca-Cola băută aseară şi nedormire astă-noapte, vă ofer mai jos reproducerea aproape exactă în literă şi identică în idee a dialogului dintre Corina Drăgotescu, jurnalist şi Marian Vanghelie, porcist de ocazie şi primar de ocupaţie, că de profesie nu cunosc şi nici nu mă apasă.
-
Într-o seară recentă, un alt aprieten mă aducea acasă. Are Volvo. N-am zis un Volvo pentru că literalmente are două, dar cine le numără?
-
Corespondez fracturat cu un aprieten. Fracturat înseamnă o dată la un an jumate’, doi, iar aprieten e cineva care ţi-a fost ceva, nu-ţi mai e nimic, dar ţi-e foarte drag. Bogdan e un coleg din şcoala generală şi iubirea mea secretă de atunci. Nu că acum aş mai avea iubiri secrete, dar trebuia precizat. Aşadar, atunci Bogdan avea cele mai curate unghii pe care le-aţi văzut la un băiat, piele roz cu pori invizibili, rîs cu chicote, o educaţie impecabilă pe care o deghiza într-o golănie care-i stătea bine, o inteligenţă ascuţită şi un maxim, rafinat nonconformism. Era deci perfect, deci inaccesibil, deci de-aia îl iubeam înăuntru şi nu în afară.