Pe acest Blag al presei de la Cluj îl cunosc puţin de tot, deşi am lucrat mult alături. Ştiu că are un umor teribil şi atât. Mai ştiu că soţia lui vindecă copii de cancer şi mă gândesc că o fi ceva de capul lui dacă s-a-nsurat cu o doctoriţă. Sau doctoriţa cu el, mă rog. Sincer, atâta ştiu din sursă directă, iar pe alte surse nu mă bazez.
Nici cu blogurile şi media on line nu pot să zic că mă pup pe gură. Eventual ne salutăm politicos şi ne folosim reciproc la nevoie.
Aşa că „de ce Blag?” are un răspuns sumar, dar vârtos: pentru că Ovidiu Blag e primul jurnalist din câţi cunosc -şi ei pe mine- care m-a invitat să scriu despre animale. Să aibă el pe veci atâta păr în cap şi eu sănătate cât am auzit în viaţa mea că animalele sunt o temă minoră, derizorie, patetică, dulceagă, nedemnă. Nimic nu mă înfurie mai tare şi nimic nu-mi omoară mai definitiv speranţa că o să scoatem şi noi capul la lumină într-o zi.
De-aia, Blag!