V-am bătut, superbă...toamnă (O cronică de Adi Hădean) - Ovidiu Blag

Noi, aproape toţi...

Uite ce vreme ne dă bunul Dumenzeu iar eu stau cu calculatorul în brațe și scriu cronică de baschet (amatori) în loc să scot câinele la pădure. Asta-i treaba, când e vreme urâtă vor toți să scrie, când e soare pică măgăreața, pardon, bucuria, pe cei mai nou veniți în grup (lasă că într-un an-doi mă învechesc și eu și poate între timp reușim să mai smulgem și pe alții din ghearele sedentarismului și ale obezității).

În fine, să nu mă întind, azi a fost așa: Blag s-a dus să țină locul la terenul de baschet, să nu trebuiască să ne batem iar cu cine știe ce bătrâni/femei/copii care n-au habar de obiceiul nostru.

Nada...

Raimonda, Nada și băieții au rămas să dea ture parcului. Am schimbat puțin traseul pentru vedea copacii toaletați recent (bine, eu cred că i-au și tăiat un pic) și adoptați de tot felul de ecologiști care abia așteaptă să mai bată un cui într-un copac și să-i atârne o hârtie care, pe lângă că-i folosește mult copacului, mai și murdărește parcul. După turele regulamentare am trecut la joc. A avut și cine să ne facă poze în timpul acestuia (din ele veți afla cât suntem de preocupați de joc), am și înscris coș după coș (cinci dintre ele îi aparțin lui Tibi Farcaș.

Andreea..., mereu cu capul sus

Andreea a reușit unul sau două, Blag fără număr (sau măcar trei) iar eu am reușit un coș care a stins luminile în Sala Sporturilor Horia Demian sau așa ceva. Din echipa cealaltă s-au remarcat toți, mai ales pentru că, deși sunt mult mai buni decât noi, au jucat mult mai slab.

Raimonda, baschet cu zîmbetul pe buze

Da-s chiar buni. Combină superb, finalizează măiastru (deși rar) și dau totul pe teren. De data asta noi (Raimonda, Andreea, Blag, Farcaș și cu mine) am dat mai repede. Ei (Nicușor Ciorba, Daniel Rus nu Rus Daniel, Ali, Nada și Mihai) și-au dorit victoria mai puțin, altfel nu-mi explic.

Maurii și-au facut datoria

Am încheiat sesiunea la Camino, cu cafele, râsete, frigărui, ardei copți și vinete marinate. Apropo, tocmai am mărit spațiul (acum îi fac reclamă cu nerușinare crâșmei pentru care lucrez, pe platforma lui Blag) prin închiderea holului cu sticlă pe de o parte și cu perete în cealaltă parte. Iar mâncarea e grozavă. Piața Muzeului 4. (Adi Hădean)

PS (Asta e de la mine, de la Ovidiu Blag):

-Într-adevăr am avut parte de o zi absolut superbă, păcat de cei care nu se încumetă să vină la mișcare. Chiar ieri am aflat că multă lume ar vrea să vină, dar se teme ba de frig, ba de faptul că fizicul nu îi recomandă, ba că nu au mai făcut mișcare în viața lor. Eu nu mai am sfaturi. Pot spune doar că ideea noastră e foarte simplă: dacă ne citești, dacă ne scrii, ești bine primit în acest cerc. Că o să îți placă sau nu asta nu pot ști, așa cum nici tu nu poți ști cum e dacă nu încerci.

O mostră, meniul de ora 12.00, o parte, desigur...

Cine crede că nu punem la loc kilogramele pierdute, se înșală

-Azi am completat lista noastră de idei cu una: strîngem bani și în primele luni ale anului viitor mișcarea noastră sportivă va evolua în străinătate, cel mai probabil în Ungaria, vecinii și prietenii noștri cred că ne vor primi bine. Credem că lucrurile se vor desfășura cam așa: alergăm și jucăm baschet în localitatea aceea care se scrie greu…Hajdu….plecăm într-o vineri, începem cu o cină festivă, sîmbătă sport, odihnă și duminica întoarcerea acasă. De abia aștept să ne organizăm.

-În ceea ce privește reclama pe față pentru Camino, comitetul director a decis că se aprobă…pozitiv, nu de alta, dar chiar că ne simțim bine acolo. Tot ce sperăm este să nu ne dea afară pentru că sîntem cam gălăgioși (unii dintre noi, de exemplu Tibi Fărcaș). La masă a participat și colegul nostru Radu Pogăcean, un tip selectiv, mereu pe fază, doar îl știți…

-Explicațiile foto îmi aparțin (cu selecția lor a fost mai dificil, unele erau la limita decenței…sau mă rog, dacă vreți a indecenței)

-Fotografiile de excepție realizate de Adi Hădean sau cu aparatul lui (atunci cînd e el în poze, mersi Mircea Cozma)

-Ca de obicei, responsabil cu aranjatul fotografiilor în pagină, amicul nostru bucureștean, Mihai Vasile (e cam a treia sîmbătă pe care i-o stric, nu de alta, dar mi s-a bulit ceva la laptop, nu prea pot pune pozele)