Ce vă spun acum pare a nu avea legătură cu valul de prosteste. Și totuși…Mă sună un prieten să mă invite la cafea. Înainte îmi derulează un pic programul lui matinal de dinaintea întîlnirii, ca să putem stabili ora la care ne vedem. Și printre cele trei puncte ale programului său, unul îmi atrage atenția:
-Merg și pe la poștă, să îmi ridic laptele praf de la mesagerie…
Omul are copil mic.
-Să ce?, îl întreb.
-Îmi comand laptele praf Humana din Germania, m-a învățat cineva, ies la jumate din prețul pe care l-aș da aici.
Restul convorbirii nu e important. Dar din porțiunea asta am înțeles că trăim într-o țară în care și laptele praf pentru copii e scump. Chiar foarte scump.
La diversitatea de înscrisuri pe pancarte se poate adăuga încă o cerere: „Vrem lapte praf ca în Germania”.
