Ieri am fost la frizer.
V-am zis că e un schimb inter-cultural, nu e simplu…
Gluma zilei a fost asta (a lui, bineînțeles):
-Ovi draghe, mulți vin la frizer da nu știe să vorbească. Îl întreb pe unul că ce dorește, cum dorește se il tund și el zice că doi centimetri. Normal că am zis la el: doi centimetri se tund sau doi centimetri se las. Apoi zi și tu, îi așa de greu se vorbești corect. Hai că greșesc eu, da asta era român, apoi nu știe ce vrea să zice?
Bine, ieri am fost mulțumiți amîndoi. Eu pentru că m-a tuns ca lumea (era în formă maximă, masaj, frecție, figuri), iar el pentru că în afară de plată și bacșiș a primit de la mine și un litru de țuică, ceea ce l-a făcut foarte fericit. Inițial am vrut să îi duc o sticlă de Tokaj, dar cînd să o iau din mașină am văzut că era din 1996, așa că am ajuns la planul B, cu țuica. Nu m-am abținut și i-am povestit. Nu a fost deloc supărat. Ba mai mult, a replicat: „Foarte bine l-ai făcut nu l-ai adus vinul. Și așa îl puneam în pivniță. Ăsta (țuica) măcar îl pot bea. Te felicit, foarte bine l-ai gîndit!”
PS
Apropo, de podgoria de la Tokaj-Hegyalja se știe din 1067. Iar eu nu o să țin prea mult vinul în pivniță.