E un dialog surprins în fața complexului de la Hermes, desigur…
-Auzi, Victore, tu cu ce votezi?
-Cum cu „ce”, mă, ce întrebare tîmpită. Poate crei să zici cu „cine”?
-Nu, mă, cu „ce” am zis, așa am vrut să întreb.
-Nu ești normal, cum adică cu ce?
-Păi îți explic. Cred că cu capul ai încercat să votezi pînă acum, dar după cum au arătat lucrurile nu prea ți-au ieșit. Mă gîndesc că ai încercat și cu mîna dreaptă, gîndindu-te că ies ăia de dreapta. Cu mîna stîngă te-ai gîndit că ies ăia de stînga. Cu picioarele se poate spune că ai votat cînd de fapt nu ai mers la vot, deci practic ai încercat toate variantele, dar nu se poate spune că ai reușit mare lucru, nu?
-Adică vrei să spui că nu mi-a mai rămas nimic cu ce să votez?
-Mă, asta tu știi…
