Am văzut azi o fază care mi-a adus aminte de multe…
Am văzut un tînăr stînd în ploaie, ca un prost (așa sună bine, el nu era prost, desigur), într-o stație de troleibuz, cu un trandafir în mînă.
Eram foarte aproape, în mașina mea, pe loc, cu motorul pornit, am avut timp să observ tot ce se întîmplă, așa, vreo 10 minute. Mai dădeam cîte un clic la ștergătoare, ca să văd mai bine, pentru că ploua cu găleata.
Ăsta, tînărul, făcea doi pași stînga, doi pași dreapta. Mai venea cîte un troleibuz. Se oprea din marș și număra toți pasagerii care coborau. Apoi își relua plimbarea amețitoare.
Chiar mă tenta să îi spun că s-ar putea adăposti, acum stațiile au acoperiș…Dar el nu și nu, făcea turele astea…Cred că n-avea treabă cu ploaia…Un băiat rezistent.
Trecuseră deja vreo 10 minute. Ăsta al meu era leoarcă.
Fata asta care nu venea începuse să mă enerveze și pe mine.
Așa, pe neașteptate, chiar și el era cu spatele, s-a întîmplat minunea: a coborît, în sfîrșit, și fata.
Foarte frumoasă. Fină. Și deloc plouată, semn că troleibuzul ăsta s-ar putea să o fi luat exact de la etajul trei, apartamentul 6, cartierul Gheorghieni…
De fapt cred că ea nici nu avea habar că afară ploua. Era dintr-un alt film, îmbrăcată de ziceai că e prima zi de primăvară adevărată…Ce mai, i-a adus ăstuia, plimbărețului, primăvara în viață.
Da, normal că s-au pupat. Ăsta a fost semn bun, credeam, pentru o clipă, că doar el o iubește.
Apoi i-a dat trandafirul ăla care se păstrase extraordinar de bine pentru un trandafir ploat. Chiar și el, băiatul, arăta ca nou, n-ai fi zis că a stat 20 de minute în ploaie.
Apoi a luat-o de mînă și au plecat. Doi metri au făcut, pînă într-un taxi.
Cred că se grăbeau la facultate, nu?
Oricum, am rămas tablou și după ce au plecat.
Nu credeam că mai există faze din astea în oraș.
Eram convins că acum totul e pe facebook, nu se mai poartă fițe din astea cu trandafiri decît la alegeri…
Dar nu e așa, ce bine!
M-am uitat la ceas, pe bord, pierdusem 15 minute din viața mea uitîndu-mă la un băiat care aștepta o fată.
Cred că m-am tîmpit, mi-am zis, și m-am uitat în agendă. Ce trebuie să fac?
A, da, să ajung acasă și să îmi prăjesc cele două felii de piept de pui, dadada, să nu uit…
3 comentarii
Corect, castigasesi 15 minute din viața ta uitîndu-mă la un băiat care aștepta o fată.
Două felii de piept de pui (prăjite), piersici (sau compot de piersici) și iaurt?…
Cu drag citesc,si recitesc .Sunt in urma cu multi ani,in statie pe ,,30 Decembrie!Dar nu era trandafir.