Și cînd spun de cîștig e clar că nu mă refer la cel de pe iluzoria tabelă de marcaj, ci mă refer la amiciție (ca să nu zic, direct, prietenie). Așa a fost și azi, cînd ne-am adunat în număr de zece pe terenul de baschet.
Eu mi-am făcut și turele, patru la număr, pentru că le-am „sărit” în ultimele trei sîmbete, cînd am avut alte obligații…
Vorba lui Dani Rus, am fost new-entry azi, poate de aceea și trebuie să scriu cronica…
La baschet am fost cinci la cinci. Într-o echipă Ilea, Patrice, Bogdan, Mureșan și Daniel, iar în cealaltă Artur, Tebu, Raimonda, Miclăuș și cu mine.
Ilea a încercat și a și reușit, pe alocuri, să-și mobilizeze trupa, trupă ce-a avut în Bogdan revelația: omul a și marcat, a și glumit, toate i-au ieșit bine. Am bătut în primul meci, parcă cu 12-9.
A urmat revanșa, Patrice a trecut la noi, Raimonda la ei. Tebu ieșit la rampă, parcă de nicăieri. Omul ne-a cîștigat și meciul doi, prin cîteva coșuri înscrise din poziții grele (alea din poziții ușoare le-a ratat…).
Și, în fine, pentru că nu ne puteam dezlipi de teren, am mai tras un joc, dar unul scurt, pînă la 6.
Acesta din urmă le-a revenit lor, adică trupei lui Ilea, ne-au bătut în prelungiri, cu 8-6, meci foarte disputat.
Am făcut și poze, ne-am uitat și la ceas, era aproape 11. Două ore de sport nu sună rău deloc.
Ne-am repliat la Eupforia (că de italian ne-am săturat), dar aici, la Euphoria, ne cam sperie prețurile. Un suc e 11,6 lei. Chiar am avut o propunere, cu băieții, să pună un preț și mai complicat, și poate chiar un pic mai mare, gen 11, 678 lei…
Oricum, la terasă ne-am amuzat, la glume nu-l bate nimeni pe Rus Daniel, chiar dacă pe teren cel mai tare la acest capitol a fost Bogdan.
Noi am mai fi stat, dar Artur avea treabă, așa că, din solidaritate, am plecat și noi.
Dar ne vedem sîmbăta viitoare, că n-avem de ales, prea ne-am împrietenit…
1 comment
Am o veste buna. Cristi Bara m-a sunat si mi-a spus că de sîmbăta viitoare va veni și el la alergare și la baschet.