Mi-am amintit de Mondenii azi, printre rafturile unui magazin alimentar. În emisiunea aceea (pe care o consider poate cea mai tare din domeniu) e un moment în care o soție își ceartă mereu soțul, pe care îl consideră total nepriceput. Ei bine, o fază din asta am văzut eu azi la cumpărături, varianta ardelenească.
-No, mă, thie mniști odată sau ești țapăn? Thie uiți pă tavan? Și, îi fain pă tavan, așe că-i fain, îi alb tavanu, ioi ce fain îi, așa-i? Hai mnișcă-thie c-așe nu mai gătăm nici la Dumniezo alduitu…
Și ăla tăcea și începea să se miște, într-adevăr…
Iar eu, deși aveam un pic de treabă, să zicem, eram furat efectiv de această desfășurare de forțe la care asistam din partea…doamnei.
-Ești bolund? Thie uiți la scule, binie că nu thie uiți la avioanie…Dacă tăt thi-ai uitat pă tavan, avioane n-ai văzut pă tavan? Parcă ești prost, să mor io. Io tăt bag în coș și tu thie uiți la scule, să mor io, parcă nu ești normal. Mă, tu ești prost? Adă coșu mai aproape!
Ăsta, săracul, parcă era anesteziat. Sau făcuse noaptea vreo prostie și-acum ar fi făcut orice numai să nu-i amintească doamna și alte treburi.
-Mă, parcă thie miști în reluare, io aci thie las, că văd că ești tare prostalău. Hai odată, n-ai noroc să n-ai, că să face sară. Hai să merem la casă și să plăthim, că numa mă enervez dejaba! Hai odată, mortule!
Și s-au dus.
Și afară îl mai beștelea.
Cred că și la ora asta îi mai face program.
