Eli Degibri, pe scena Casei de Cultură din Cluj
Am avut parte de o seară magică la Cluj, cu patru muzicieni desăvîrșiți care au încîntat asistența printr-o demonstrație de tehnică, virtuozitate și melodicitate cu care rar ne-a fost dat să fim răsfățați în acest oraș. Eli Degibri, un rutinat saxofonist, cu 6 discuri la activ și cu o biografie muzicală impresionantă, a adus cu el alți trei instrumentiști încîntători.
Ofri Nehemia ne-a năucit, efectiv. La cei 20 de ani ai săi s-a dovedit a fi o adevărată „mașină de percuție”, cu o tehnică de bijutier și cu o lejeritate aparentă cu care a fermecat pe toată lumea. Solo-urile lui rămîn unele memorabile, dar și maniera elegantă și desăvîrșită prin care s-a exprimat pe tot parcursul serii, susținînd secțiunea ritmică precum un metronom. O revelație…
Gadi Lehavi, un alt bijutier, un pianist de 18 ani care are deja la activ colborări cu Chick Corea, Bobby McFerrin, Ravi Coltrane sau Dave Liebman, a demonstrat calități uluitoare, reușind frazări ținînd de muzica clasică dar și inflexiuni sonore ce alternau registre dintre cele mai diferite. „Dialogurile” sale muzicale cu ceilalți trei instrumentiști au fost tot atîtea demonstrații de virtuozitate.
Barak Mori, despre care am aflat că este cel mai bun prieten al lui Eli Degibri, am „aflat” totodată, ascultîndu-l, că este un contrabasist de jazz cu un simț artistic deosebit, o prezență remarcabilă pe scenă, un acompaniator de zile mari.
Eli Degibri, vedeta incontestabilă a serii a făcut o demonstrație de jazz în stare pură, jucîndu-se efectiv cu sunetele, atingînd registre diferite de la o secundă la alta, dovedindu-ne, în același timp, că are calități componistice excepționale. Una dintre piese, dedicată Israelului, țara sa natală, a fost o demonstrație în acest sens, o piesă de o sensibilitate aparte, încîntătoare.
Eli Degibri a cîntat la început o piesă nou-nouță, atît de nouă încît n-a apucat să aibă și un…nume. Și-atunci, muzicianul a spus, glumind, că s-ar putea s-o numească…Cluj, în semn de prețuire pentru publicul cunoscător al jazz-ului prezent în sală.
Și, chiar așa: dacă nu a impresionat prin cantitate, publicul clujean a impresionat, cu siguranță, prin calitate. Spectatorii au „simțit” toate momentele serii, fiind generoși cu aplauzele și susținîndu-i pe artiști așa cum numai la concertele de mare anvergură se poate întîmpla.
Diesel Events a făcut un lucru mare de tot aducînd muzicieni de un astfel de calibru la Cluj. Mircea Buteanu merită toate laudele. A fost o seară magică, așa cum se anunță și celelalte două rămase din ceea ce se cheamă Cluj International Jazz Festival: azi, de la ora 19.00-Chico Freeman și cvartetul său iar mîine, tot de la ora 19.00, James Blood Ulmer, alături de Pierre Dorge și New Jungle Orchestra.
