Mircea Groza, un om.
Sigur că e simplu să faci o emisiune excepțională. Doar că îți trebuie personajele. Și Cătălin Ștefănescu știe meseria asta, de realizator. Pune întrebări cu sîmbure, știe să tacă dacă e cazul și e în stare să producă un adevărat spectacol dintr-o aparent banală discuție în doi…Iar de data aceasta, avînd în Mircea Groza un personaj absolut cuceritor, sper să mă credeți (asta dacă n-ați văzut emisiunea), că a fost un adevărat răsfăț. Mă felicit că am avut inspirația să mă uit…
Incredibil de natural a fost acest Mircea Groza. A explicat, pe înțelesul tuturor, că mîncarea asta românească neaoșă, despre care există ideea preconcepută că ar fi plină de grăsimi, e departe de a fi chiar așa…Adică dacă Mircea Groza ți-a explicat că o familie tăia un porc în decembrie și îi ajungea tot anul următor, atunci e mai mult decît evident că oamenii doar arătau carnea unora dintre mîncăruri, în rest folosind măcrișul, spanacul, cartofi, legume de tot felul, ciuperci…
Cătălin Ștefănescu, un profesionist.
Apoi dacă Mircea Groza, un om ce face intens cercetare a explicat că în pozele de dinainte nu prea vedeai oameni grași, atunci e clar că știau ce mănîncă românașii…
Exemplele din emisiune au fost în măsură să se constituie într-o adevărată pledoarie pentru mîncarea românească, una despre care existau destule voci care opinau că n-ar avea personalitate.
A fost o plăcere să asiști la un dialog de foarte bun simț între cei doi, care nu s-au întrerupt reciproc, s-au completat în schimb și au reușit să imprime emisiunii o fluență demnă de o producție de top.
Mircea Groza, varianta alb-negru.
Toate creditele foto: www.tvr.ro
Nu știu cum să spun, dar astfel de emisiuni ar fi bune de pus în ramă, de dat exemplu atît pentru dialog cît și pentru o filmare profesionistă, cu cadre inspirat alese, cadre care te făceau să uiți că e o emisiune cu două personaje și cu un unic decor (aici am un mic amendament, nu prea mergeau scaunele plasticate cu masa amenajată în stil popular, plină de produse tradiționale, dar hai să nu stricăm ce-am construit pînă acum…). Mai ales că se poate trece peste, dacă e să ne gîndim la muzica aleasă, una în ton cu subiectul (muzică tradițională, de pahar, muzici de lăutari autentici, prelucrări din folclor…)
Așadar, o emisiune perfectă, frumoasă, rotundă, cu doi oameni deștepți.
Pe site-ul TVR, aici, vezi și galeria foto.
PS
Nu că mi-a dat 4 litri de țuică veche la lansarea Supercampionilor Clujului, în iunie trecut (din care mai am doi), dar Mircea Groza merita lăudat de maniera asta.
1 comment
apropos de lautari… cine sunt cei care fac interpretarea muzicala din finalul emisiunii?!